Dincolo de statistici

Ștefan RADU

De cîteva zile, pe toate canalele se transmit rezultatele unui nou sondaj. Cu un optimism nejustificat, crainicii anunță că majoritatea românilor susține și are încrederea în șansa de a ne integra în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Așa cum este interpretat rezultatul, ai impresia că sîntem mai europeni decît occidentalii! în fapt, dacă autorii unor asemenea cercetări sociologice ar găsi vremea necesară pentru a discuta cu „subiecții” lor, ar descoperi lucruri de-a dreptul senzaționale. în primul rînd, românii au ajuns la concluzia că în Uniunea Europeană vom fi integrați, nu că ne vom integra noi doar pentru că așa vrem! Deja există o decizie politică (și economică) a vesticilor și nu prea mai contează ce facem aici, la porțile Orientului. Doar să nu dăm cu bîta-n baltă acum, la mal, precum conaționalii noștri iubitori de lebede. Nu mai contează nici faptul că, de exemplu, sîmbătă la amiază, în centrul Bacăului, am fost mușcat de un maidanez protejat de cîteva asociații mari iubitoare de vagabonzi, dar indiferente la suferințele oamenilor. Nu contează nici rușinea de a asista indiferenți la acțiunile unor străini – japonezi, tailandezi, italieni – care au venit să igienizeze unele localități din România sub privirile indiferente ale localnicilor obișnuiți să trăiască în mizeria lor tradițională. Ăștia sîntem! Așteptăm să vină pomenile din Occident, să ne strîngă alții reziduurile de zi cu zi, credem că păcălim soarta fără a face vreun efort cu intenția de a ne rezolva singuri belelele din bătătură.
Vorbim de „o Românie europeană”, de „un municipiu – precum Bacăul – european”, dar nu ne sînt clare criteriile de evaluare. Toată această nebunie a integrării a creat un nou „limbaj de lemn”, lipsit de consistență și fără direcție. Un prieten cu funcție în Ministerul de Externe – pe care l-am întrebat cum se cheltuie banii destinați informării populației cu privire la efectele imediate și directe ale aderării – mi-a mărturisit, cinstit, că habar nu au – el și colegii lui – care vor fi urmările imediate raportului pozitiv de țară. „Cum să pregătim populația, cînd nici noi nu știm ce va fi și ce vom avea de făcut?!” Dezarmant! România este o țară care aspiră la statutul de membră a clubului democrațiilor autentice, se agită pentru a acorda supra-drepturi unor minorități, în schimb nu poate asigura protecția fizică și materială cetățenilor de rînd. Joi după-amiază, în București, în fața unui „auto show room”, a fost bătut un ziarist, Bogdan Drăghici. Era la plimbare, împreună cu soția sa însărcinată. Trei inși plătiți l-au lovit numai în cap. Nu s-au obosit măcar să însceneze o tentativă de jaf. Nu i-au interesat nici gențile victimelor, nici mobilele, nici alte obiecte de valoare căzute pe trotuar. Din întîmplare (oare?!), ziaristul este fostul director adjunct al Institutului Național de Administrație, omul care l-a scos din sărite pe ministrul de Interne. Este cel care a dat în vileag afacerile soacrei lui Geoană, dar și ale unor parlamentari din actuala coaliție. Un tip incomod și cu gura mare. Dacă într-adevăr în țara asta opiniile sînt înăbușite în sînge de către criminali plătiți, încep să înțeleg de ce românii își doresc o integrare cît mai grabnică. Mulți dintre noi trăim cu speranța că vor veni alții să ne… „regularizeze”, așa cum ne strîng gunoaiele acum. Numai astfel vom scăpa (poate!) de sentimentul că sîntem conduși de numeroși infractori, mafioți care nu dau vreun ban pe viața noastră. O politică plină de „maidanezi” care te mușcă pe tăcute, cu lașitate, la adăpostul unei legislații impotente… Sper că Europa înseamnă altceva. Helvetica-R e acum. Numai astfel vom scăpa (poate!) de sentimentul că sîntem conduși de numeroși infractori, mafioți care

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!