Direcția Silvică trece pe valorificarea loturilor speciale de lemn

Direcția Silvică Bacău a modificat o serie de modalități de lucru în relația cu agenții economici. Cauza lor o constituie și schimbările la vîrf din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, dar și unele noutăți legislative. Printre modificări se numără și apariția loturilor speciale de buștean fasonat. Ele sînt consituite de anumite specii sau de dimensiuni mai puțin obișnuite în practica prelucrării primare.

Lucrările silvice trebuie făcute în toate zonele

De regulă, exploatarea masei lemnoase pe fir – adică tăierea arborilor din pădure – este lăsată pe seama agenților economici care licitează parchetele respective, cu respectarea reglementărilor silvice. Dar există și zone unde aceștia nu se înghesuie. Este vorba de cele situate în zone mai greu accesibile, unde speciile scoase la valorificare nu sînt de interes, grosimea sau calitatea arborilor nu sînt dorite de nimeni etc. Dar întreținerea unui parchet de pădure nu ține cont de interesele unuia sau altuia. În zonele unde lucrările silvice nu sînt făcute așa cum trebuie, fondul forestier se degradează. Un exemplu concludent în acest sens este Ocolul Silvic Mănăstirea Cașin. Distrugerea căilor ferate forestiere după 1989 a făcut ca peste 40% din suprafața sa să devină inaccesibil. „«Codrii de nepătruns» nu sînt neapărat benefici. Pădurea îmbătrînește, iar arborii care trec de o anumită vîrstă se degradează, devin scorburoși, sînt vulnerabili la atacurile bolilor, insectelor și la alte fenomene negative”, a spus inginerul-șef al Direcției Silvice, George Brăiescu. De aceea, exploatarea lor se face la anumite vîrste, grosimi, în condiții bine precizate. De aceea, chiar și acolo unde nu se duc agenții economici, ajung pe cît se poate silvicultorii, inclusiv pentru tăierea copacilor. De altfel, Direcția Silvică are propria ei activitate de exploatare, fie pentru nevoi proprii, fie pentru că face și produse finite, cum ar fi cheresteaua de fag aburit sau căsuțele de lemn pentru export. Din toate aceste activități rezultă cantități însemnate de buștean fasonat, care fie este scos la drum auto, fie este adus în depozitele instituției. Modalitățile de valorificare a acestora s-au schimbat de curînd.

Lemnul de cireș, valorificat numai de instituție

Una din modificările principale privește statutul lemnului de cireș. Această specie nu va mai fi exploatată de agenții economici, chiar și cînd copacii se găsesc în parchetele atribuite lor, ca pînă acum. Înainte de a da pe mînă cîștigătorilor licitațiilor suprafețele respective, se face o evaluare a acestor arbori și se fac acte de exploatare, numai de către angajații silvici. „Acest lemn este prețios și este foarte căutat pe piață mai ales pentru mobilier de lux – a spus inginerul Brăiescu. Drept urmare, valoarea lui este foarte ridicată în orice condiții. De aceea, noi vom tăia copacii și-i vom valorifica din depozite, unde sînt mai bine supravegheați decît în pădure”. Din acest motiv, tot cireșul va fi valorificat sub formă dloturi speciale de buștean fasonat. Calitatea acestora este de mai multe feluri. Cele mai scumpe sînt cele unde arborii sînt drepți, lungi, nu au noduri și au grosimi de peste 45 de cm. Prețul de pornire la astfel de bușteni este de peste 10 milioane de lei metrul cub. Un lot de cireș fasonat de acest gen a fost pus în vînzare la una din ultimele licitații de la 11 milioane de lei/mc, dar s-a adjudecat cu 16 milioane de lei. Alte loturi speciale sînt pentru furnir, fie tehnic, fie estetic, dar mai căutat este primul. O clasă inferioară este cea a buștenilor de diferite clase, pentru cherestea.

Direcția Silvică începe să țină la prețurile loturilor speciale

O altă clasă de loturi speciale este cea a lemnului supragros. Astfel de arbori au grosimi de peste 60 de cm și se întîlnesc la mai toate speciile. Fagul supragros sau rășinoasele de dimensiuni mari nu sînt o raritate. În schimb, gaterele care să poată prelucra astfel de bușteni sînt puține. Instalația de debitat este scumpă, nu este la îndemîna oricui și nici nu prea își găsește rostul decît la cei care se profilează pe prelucrarea acestora. De aceea, buștenii supragroși sînt valorificați, de regulă, tot de Direcția Silvică. Dar instituția nu mai are intenția să mai negocieze în jos prețurile nici la aceste loturi. „Dacă agenții economici nu solicită aceste loturi, nu-i nici o problemă. Am încheiat un contract de prestări servicii cu un agent economic care are un astfel de gater și de cîte ori este nevoie apelăm la el. Varianta este convenabilă, pentru că în această perioadă avem nevoie de cherestea de rășinoase întrucît avem vîrf de producție la căsuțele de lemn pentru export. Deci nu avem motive să renunțăm la acest sortiment de buștean și, prin urmare, nici la prețuri”, a spus șeful silvicultorilor.

Un alt tip de loturi speciale sînt de lemn pentru celuloză, dar acesta a ajuns prea puțin căutat. Industria de hîrtie autohtonă a început să se bazeze pe importurile de materie primă, așa că nu mai apelează la lemnul intern. (Gabriela PASCU)