• directorii unităților de învățămînt au puteri depline de decizie asupra posturilor din școală • ISJ arată cu degetul spre conducerile școlilor și promite măsuri aspre
Învățămîntul era, în urmă cu patru-cinci ani, o variantă pentru absolvenții de liceu aflați în căutarea unui loc de muncă convenabil. Puține școli din mediul rural aveau, atunci, toate catedrele acoperite în totalitate cu cadre didactice calificate. La debutul anului școlar 2002 – 2003, situația diferă radical: penuria de posturi își face din plin simțită prezența, numai în învățămîntul preșcolar și primar existînd cîteva sute de profesori calificați, care așteaptă cu sufletul la gură să se elibereze vreo catedră. Doar limba română și limbile străine au ceva „șanse” să apeleze și anul acesta la suplinitori necalificați. De aici și pînă la acuzații de ascundere de posturi nu a rămas decît un pas. Dascălii acuză Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) că ține posturile sub oborocul pilelor și cunoștințelor, în timp ce inspectorii arată cu degetul spre directorii de școli. Aceștia spun că transmit ISJ-ului toate posturile vacante, dar cazurile în care dascălii vin cu jalba la Inspectorat pentru a se plînge că la o școală sau alta există posturi care nu apar în scriptele instituției au devenit scene aproape cotidiene în perioada pretransferărilor, titularizărilor, detașărilor ori suplinirilor.
Profesorul Ionel Ardeleanu, inspector de personal în cadrul ISJ, explica în stînga și dreapta, în perioada de pretransferare a cadrelor didactice, că „mișcarea personalului didactic se face doar în limita posturilor anunțate de către director ca fiind libere”. O afirmație care lasă foarte clar să se înțeleagă că directorii de școli au devenit stăpîni absoluți ai posturilor din învățămînt. Întîrzierile, care nu de puține ori se întind pe parcursul unei săptămîni, ori revenirile repetate asupra situațiilor transmise la ISJ fac parte din „rețeta casei” și spun destul de multe. În aceeași perioadă a pretransferărilor, a făcut destul de multe valuri situația de la Colegiul Național „Ferdinand I”, cînd conducerea liceului a comunicat de abia în preziua ședinței publice că aici există o catedră vacantă de limba română. Ocupată de profesoara Elena Hanu, aceasta s-a dovedit a fi, de fapt, catedra pentru care profesorul Eugen Salahoru primise prelungire de activitate din partea ISJ. Fapt, de altfel, recunoscut deschis de către profesoara Antoaneta Pătrașcu, directoarea Colegiului „Ferdinand”.
Toți directorii de școli cu care am stat de vorbă admit că fenomenul e posibil, dar susțin că ei nici usturoi n-au mîncat, nici gura nu le miroase. „E posbil ca unii directori de școli să mai ascundă posturi, dar nu e cazul nostru. Apoi, în cazul liceelor, problema catedrelor este extrem de sensibilă, în condițiile în care nu știi cîți elevi se vor înscrie la liceu. Pe de altă parte, cred că directorul trebuie să aibă un cuvînt de spus în ceea ce privește angajarea profesorilor, pentru că, la urma urmei, el lucrează cu profesorii”, ne-a declarat profesorul Adrian Fuioagă, directorul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”. Schema de lucru a unor directori e, potrivit inspectorului general Ghiorghi Iorga, extrem de simplă. „Unii directori evită să comunice inspectoratului posturile vacante pînă la începutul anului școlar, dar vin, în lunile octombrie sau noiembrie, cu actele de angajare și le bagă sub nasul inspectorilor, invocînd, de multe ori, motive puerile pentru a-și explica amnezia”, ne-a declarat șeful Inspectoratului Școlar. Acesta a promis însă că, cel puțin de acum încolo, ISJ va lua măsuri drastice, directorii prinși cu ocaua mică fiind demiși din funcție pe loc. „Inspectorii teritoriali, împreună cu salariații ai Serviciului Plan – salarizare, vor merge pe teren de două ori pe săptămînă pentru a verifica modul de încadrare din școli”, a mai spus Iorga. Nimeni nu a explicat însă de ce directorii de școli au putut, pînă acum, să decidă cum au dorit asupra destinației unei catedre sau alta. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns