• mai mulți istorici îl acuză pe Viorel Căpitanu, descoiperitorul cetății Tamasidava, că nu a lucrat corect
Articolele apărute în „Ziarul de Bacău” referitoare la căutătorii de comori care devastează siturile arheologice din județ nu au lăsat indiferente autoritățile locale. Mai mult, afirmațiile făcute de istoricul Viorel Căpitanu, fost director al Muzeului Județean de Istorie, au scos în evidență divergențele de opinii ale istoricilor din urbea noastră față de acest fenomen.
Profesorul Ioan Mitrea, profesorul Alexandru Artimon și directorul Muzeului de Istorie, Lăcrămioara Stratulat, au reacționat la articolele nosatre, prin care semnalam că vechile situri arheologice au ajuns tărîmul hoților, iar bani pentru noi explorări nu mai sînt. „Ministerul Culturii, Muzeul Județean de Istorie și Direcția Județeană pentru Culte, Cultură și Patrimoniu Cultural ar trebui să ceară arheologului Viorel Căpitanu să astupe și să conserve cetatea de la Răcătău (Tamasidava), spune Ioan Mitrea. Astfel, ar dispărea sau ar fi diminunată tentația de braconaj arheologic și s-ar conserva unele profiluri. Pe de altă parte, a conchis Mitrea, cred că arheologul care a săpat la Răcătău are obligația morală să pună pe masă monografia așezării. Din păcate, Căpitanu nu și-a pregătit un om care să-i continuie opera, fapt care reprezintă o mentalitate greșită, deoarece arheologia nu începe și nu se termină cu noi”.
Profesorul Alexandru Artimon, cunoscut datorită cercetărilor efectuarte la Curtea Domnească de lîngă biserica Precista din Bacău, lucrează actualmente pe două fronturi: la Muzeul de Județean de Istorie și la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, fapt ce-i conferă un plus de autoritate în cele afirmate. „La Tamasidava, cercetătorul a lăsat deschise șanțurile arheologice, ceea ce dă posibilitatea oricărui neavenit să scormonească”. Despre eventualele comori ce-ar fi putut fi descoperite, Artimon crede că „dacă ar fi fost aici vreo comoară, s-ar fi descoperit în zeci de ani de săpături. Oricum, noi am atenționat organele abilitate, adică primăria, să aibă grijă de siturile arheologice, deoarece în atribuțiile primarului întră și protecția și supraveghere a patrimoniului”.
Lăcrămioara Stratulat, directoarea Muzeului Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, este și ea supărată pe Viorel Căpitanu. „Prin eforturile depuse de Muzeul de Istorie, singurul șantier care a primit finanțare este Răcătăul. Fondurile alocate sunt importante, 50 de milioane de lei, și prin ele se urmărește terminarea lucrărilor începute la Tamasidava”, susține Lăcrămioara Stratulat. Simplu pensionar, Viorel Căpitanu, despre care Hadrian Dacoviciu a afirmat că „este descoperitorul așezării dacice de la Răcătău, una dintre cele mai importante din Moldova și întreaga țară, cu o tehnică exemplară de săpături”, a justificat reproșurile aduse de colegii săi. „Pe șantierul de la Tamasidava am lucrat aproape 40 de ani. Problema unor potențialii ucenici la acest sit arheologic este o chestiune care ține de instituțiile de învățămînt superior, nu de mine. Oricînd este binevenit un tînăr cercetător să preia conducerea acestui șantier”, a afirmat Viorel Căpitanu.
Cît despre așteptata monografie, Viorel Căpitanu spune că lucrează de ani de zile la monografia cetății Tamasidava. „Toate descoperirile au fost făcute publice în 30 de comunicări și raportate, și publicate într-un volum special scos de Ministerul Culturii. De altfel, monografia este gata în proporție de 80 la sută”, spune descoperitoruil Tamasidavei. Dincolo de cortina unor asemenea dispute, atitudinile polemice sînt binevenite. Semn că unora le mai pasă de ce se întîmplă în județ. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns