• avocații băcăuani au adoptat o rezoluție în privința funcționării Baroului Constituțional Român • practic, prin aceasta avocații Baroului tradițional încearcă să mențină monopolul în privința exercitării profesiei numai prin intermediul Uniunii Avocaților din România • chiar dacă toată lumea a fost de acord să strîngă rîndurile împotriva intrușilor, disensiunile dintre cele două tabere existente în baroul băcăuan au răbufnit fără menajamente
Adunarea Generală a Baroului Avocaților băcăuani, de la sfîrșitul săptămînii trecute, a avut o miză extrem de importantă: luarea unei poziții oficiale împotriva eventualilor intruși în breaslă. Mai precis, împotriva unor eventuali avocați care ar pretinde dreptul de a pleda în instanțe ca membrii ai Baroului Constituțional Român (BCR), instituție paralelă și concurentă Uniunii Avocaților din România (UAR), care a luat ființă la inițiativa unui avocat din Orăștie. Decanul Baroului băcăuan, avocatul Aurelian Ionescu, a precizat că se impune adoptarea unei rezoluții pentru a restabili legalitatea constituțională și pentru că, în țară, avocații care pledează în instanțe ca membri ai BCR sînt destul de numeroși. „La noi, din fericire, încă nu este cazul, dar la Piatra Neamț deja au pledat în procese avocați care pretind că fac parte din BCR. De aceea, am elaborat textul unei rezoluții pe care v-o supun aprobării”, a spus Ionescu, în deschiderea întîlnirii. În final, Rezoluția a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către cei prezenți la Adunarea Generală a Baroului de avocați Bacău.
Părintele BCR este denumit „avocatul bombă”
Baroul Constituțional Român a fost înființat acum aproape doi ani de avocatul Pompiliu Bota, în baza unei sentințe judecătorești irevocabile, și se află în conflict deschis cu Uniunea Avocaților din România (UAR), condusă de Călin Andrei Zamfirescu. Ostilitățile au izbucnit după ce, pe 21 octombrie 2001, Pompiliu Bota a rezervat la Ministerul Justiției denumirea „Uniunea Avocaților din Romania”. În acest fel, UAR tradițională, reprezentata de Călin Andrei Zamfirescu, a fost prinsă „descoperită”, pentru că nu și-a protejat denumirea, iar structurile în care au funcționat pînă acum avocații nu sînt nici înregistrate legal, nici autorizate de justiție prin sentințe. În plus, Bota a obținut în instanță și dreptul de a înființa barouri (corpuri de avocați) prin două organizații neguvernamentale. De atunci, în toată țara au început să apară, timid, membri ai acestei nou înființate structuri și să pledeze în instanță. Judecătorii nu au avut încotro și au fost nevoiți să le permită accesul în instanță în calitate de avocați pledanți, pentru că în România, conform Constituției, nimeni nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociație. În prezent, avocații nu-și pot exercita profesia decît dacă sînt înscriși în barouri care, la rîndul lor, să fie înscrise în UAR. Conform Legii avocaturii, la nivel local nu poate funcționa decît un singur barou. Susținătorii noii structuri pretind că UAR este o instituție monopolistă, care își arogă drepturi pe care nu le are. „Deși Legea 51/1995 prevede că dreptul de primire în profesie se obține doar în baza unui examen, examinarea licențiaților în drept la intrarea în barou se face de către avocați, ceea ce nu este legal, deoarece aceștia nu au competențe stabilite prin Legea învățămîntului”, declara, la vremea înființării BRC, Pompiliu Bota.
Odată ce a obținut sentința definitivă în mînă, Bota a căpătat destui adepți în noua formă de organizare a avocaților, pentru că accesul în BCR nu este condiționat decît de diploma de absolvire a studiilor de specialitate, de lipsa cazierului și de achitarea unei taxe modice de înscriere, de cinci milioane de lei.
Fostul decan l-a acuzat de inactivitate pe actualul decan
Imediat după adoptarea rezoluției, avocatul Petru Hărătău a schimbat radical cursul discuțiilor, canalizîndu-și tirul de orator către actuala conducere a Baroului. El a susținut că textul raportului de activitate al Consiliului Baroului pentru anul 2003 a fost plagiat după raportele întocmite în anii trecuți de fosta conducere a Baroului. „Activitatea pe care o prezentați aici nu există de fapt, pentru că texul a fost copiat cuvînt cu cuvînt după raportul din 1989. Înseamnă că activitatea dumneavoastră este inexistentă din moment ce nu ați găsit altceva de adăugat în raportul de activitate”, a spus, acuzator, Hărătău. El i-a mai acuzat pe membrii Consiliului Baroului (organul de conducere executivă a Baroului) de faptul că nu se repartizează echitabil asistența juridică din oficiu și că „de fapt activitatea Consiliului este condusă de Spoială”.
Replica a venit imediat, după ce decanul Aurelian Ionescu a declarat că nu vrea să transforme întîlnirea într-o dispută, din partea avocatei Emilia Groza. Cu eleganță, ea l-a pus la punct pe Petru Hărătău, arătîndu-i că gestul a fost nepermis de normele de etichetă și mai ales nedrept față de actualul consiliu. „Și pe vremea dumneavostră rapoartele arătau la fel. Ați bătut obrazul acestui Consiliu, de care eu, personal, mă mîndresc. Ați umilit consiliul pomenind numele Spoială, ca fiind cel care conduce din umbră activitatea. Dar cine este Spoială? Este un model de cultură, profesionalism și bună creștere, nu ar trebui să ne fie rușine cu acest nume. Cît depsre dumneavostră, vă prețuiesc, dar cred că în acest caz sînteți victima unui interes de buzunar. Îmi pare rău de această dispută pe care nu o meritam”, a spus Emilia Groza. Ea a mai arătat fără menajamente că în actualul Barou sînt două tabere, „una care apără interesul imediat, sau de buzunar, și una care apără interesul de perspectivă al avocatului”, și că viitorul aparține celei de-a doua categorii. „În general, justițiabilul apelează la avocat pentru că este un tip care se descurcă în sistem. Trebuie să înlăturăm această mentalitate. În Ardeal și București sînt birouri de avocatură care ne dau clasă. Și sînt în curs de apariție și birourile mixte, cu avocați străini. În cîțiva ani, avocații neprofesioniști vor dispărea, pentru că și-a făcut deja apariția concurența”, a încheiat Emilia Groza. În final, Adunarea Generală a Baroului Avocaților a ales doi membri, în afară ce dei doi statutari, care să-i reprezinte la Congresul Uniunii Avocaților din România. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns