DNA: dosar penal pentru „savanții pușcăriilor” și profesorii universitari care i-au ajutat

DNA a deschis dosar penal în cazul cărţilor scrise de către deţinuţi şi face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizaţi profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanţii editurilor care le-au publicat şi funcţionari ai ANP care au propus eliberarea.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.

„Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis marţi.

Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc deţinuţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, „exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu”.

Conform articolului 96 alineatul 1, litera f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică.

„Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate”, susţin procurorii.

Astfel, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate.

„Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific”, se mai arată în comunicatul citat.

De asemenea, alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.

„Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”, potriv it DNA.

Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter ştiinţific şi care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate, mai spus procurorii.

„Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, susţin procurorii.

Mai mult, reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.

„Modalitatea atipică de încheiere şi executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleaşi edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acţionat în scopul pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă”, potrivit DNA.

Pe de altă parte, funcţionari din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal menţionat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelaşi interval patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.

„Aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice)”, a mai arătat DNA.

Ministerul Justiţiei a făcut publice, la începutul anului, titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 – 2015, furnizate de ANP.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani.

În Bacău, printre cei care au girat „știința” din lucrările pușcăriașilor se află universitari și ambele universități din Bacău: prof.univ.dr. Tatiana Puiu, prof.univ. dr. Leonard Ovidiu Turcu, prof.univ.dr. Gloria Rață, prof.univ.dr. Dumitru Bontaș, conf.univ.dr. Elena Nechita, prof.univ.dr. Adrian Ghenadi.

În anul 2011, la Gheorghe Pavel Eșanu, condamnat la 3 ani de închisoare pentru corupție, a scris lucrarea „Maşini de semănat universale şi procesul de lucru executat cu acestea”, publicată în 2011 la editura Universității „George Bacovia”. Coordonator științific a fost conferențiar universitar doctor inginer Ovidiu Bălan, de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” – Iaşi – Secţia Maşini şi Instalaţii pentru Agricultură şi Industria Alimentară.

Tot în 2011, aflat în Penitenciarul Vaslui, Vasile Dumbravă, condamnat la 4 ani pentru trafic de influență, a publicat lucrarea „Regimul juridic al investiţiilor străine”, la editura Pim Iași, sub coordonarea științifică a prof.univ.dr. Tatiana Puiu, de la Universitatea „George Bacovia” din Bacău.

În 2014, Carmen Mihaela Negoiță, condamnată la 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată și încarcerată în Penitenciarul Bacău, apare coautor al lucrării „Analiza Diagnostic a firmei. Studiu de caz”, scoasă la editura Alma Mater, sub coordonarea științifică a lui Leonard Ovidiu Turcu, decan al Facultății de Științe din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” Bacău.

În 2015, Adriana Constantinescu, condamnată la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la înșelăciune și închisă la Penitenciarul Bacău, a scris „Implementarea unui sistem informaţional pentru urmărirea operativă a costurilor în cadrul industriei uşoare”, publicată la editura Pim Iași, sub coordonarea prof.univ.dr. Sorin Briciu, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia – Şcoala Doctorală de Contabilitate.

În 2015, Gabriela Ciubotaru, condamnată la 2 ani și 10 luni de închisoare și încarcerată în Penitenciarul Bacău, a scris lucrarea științifică „Femeia – parte egală a unei societăţi prospere”, la editura Alma Mater, coordonată de prof.univ.dr. Gloria Rață, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacău – Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării Sportului şi Sănătăţii.

În 2015, Toader Găureanu, condamnat la 6 ani de închisoare pentru abuz contra intereselor personale și aflat în Penitenciarul Jilava (București), a scris Energia geotermală. Captarea și concersia energiei geotermale”, la editura Sitech Craiova, sub coordonarea prof.univ.dr. Mihai Coloja, de la Universitatea Petrol si Gaze-Ploiești.

În 2015, Corneliu Iacobov, condamnat la 7 ani de închisoare pentru abuz contra intereselor personele și aflat în Penitenciarul Jilava (București), a scris două lucrări: „Privatizarea prin restructurare. Procesul de privatizare în Romania 1990-1992”, la editura Sitech Craiova, sub coordonarea prof.univ.dr. Marin Andreica, de la Universitatea Academia Comerciala – Satu Mare, și „Camerele de comerț și industrie din România”, editura Sitech Craiova, sub coordonarea prof.univ.dr. Dumitru Bontaș, de la Universitatea „George Bacovia” din Bacău.

Tot Corneliu Iacobov și tot în 2015, dar mutat la Penitenciarul Poarta Albă, a scris lucrarea „Industria petrolului din România – cazul Rafo Onești”, scoasă tot la editura Sitech Craiova, sub coordonarea prof.univ.dr. Adrian Ghenadi, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

În 2015, Andrei Răileanu, închis la Penitenciarul Vaslui, a scris „Ghid de identificare și prevenire a fraudelor online” și „Limbajul PHP de la A la Z”, ambele la editura Europlus Galați, ambele coordonate de conf.univ.dr. Elena Nechita, de la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii „Vasile Alecsandri” Bacău.

Într-un comunicat de presă, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a precizat:

«Conform punctelor de vedere ale colegilor menționați în informațiile apărute în mass-media, clarificăm următoarele aspecte:
– Prof. univ. dr. Turcu Ovidiu-Leonard a fost coordonatorul lucrării respective (o broșură de 54 de pagini, destinată lucrărilor de seminar). Din colectivul redacțional al acesteia a făcut parte și doamna ec. Negoiță Carmen-Mihaela (colectivul este format din 4 coautori);
– Prof. univ. dr. ing. Ghenadi Adrian-Stelian a acordat doar o recomandare domnului Iacobov Corneliu, din care reiese că autorul are capacitatea de a elabora o lucrare în domeniul său de expertiză;
– Prof. univ. dr. Rață Gloria a realizat numai recenzia lucrării elaborate de doamna Ciubotariu Gabriela;
– Prof. univ. dr. Nechita Elena a acordat doar consultanță tehnică pe durata elaborării respectivelor lucrări.»