Dobînzile depozitelor bancare au atins pragul de jos

• inflația va depăși în acest an bonificațiile oferite la depozitele bancare pe termen scurt

Nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că băcăuanii, ca și restul populației României, nu o duc pe roze. Sărăcia este, paradoxal, evidentă văzînd cozile foarte mari de la bănci. Cu frica zilei de mîine, băcăuanii au reușit în luna martie să pună în bănci nu mai puțin de 443 de miliarde de lei. Asta e cifra oficială a economiilor stîrnse în urmă cu două luni de populația județului. Băcăuanii care au apelat la bănci nu au avut prea mult de cîștigat, dar măcar nu au pierdut, cum au pățit cei care și-au ținut chiverniseala „la ciorap”, bani care au fost „păpați” de inflație. Sumele cele mai mari s-au dus către bănci, unde dobînzile, situate peste inflație, au adus și protecție, și un te-miri-ce cîștig. Datele statistice arată că cei mai mulți deponenți – alt paradox! – au venituri medii și chiar mai mici și încearcă, prin mici depozite pe termen scurt, de cel mult o lună, să-și rotunjească modestele economii. Pînă de curînd, deși cîștigul real de la bănci era de numai două-trei procente, diferența dintre dobînda nominală și rata inflației, deponenții erau multumiți, pentru că măcar nu pierdeau. Dar paradisul bancar pare să se fi încheiat după ce dobînzile la depozitele pe termen scurt a scăzut foarte mult. Bonificațiile oferite de bănci nu numai că nu mai asigură un cîștig cît de mic, dar lasă inflația să topească economiile populației. Din cauza sărăciei, nivelul economisirii era și așa în România foarte redus – de numai 12 la sută din PIB – iar acum reducerea masivă a dobînzilor duce cu siguranță la descurajarea economisirii în moneda autohtonă. Explicația specialiștilor bancari constă în mersul prost al întreprinderilor, ceea ce descurajează băncile să le crediteze. Ca urmare, banii stăteau bine-mersi în bănci, ceea cea aduce acestor instituții pierderi, pentru că erau nevoite să achite dobînzile avantajoase la depozite. Ca urmare, băncile au găsit o soluție în reducerea dobînzilor pe care trebuie să le achite. Bonificațiile pe termen scurt oferite de bănci sînt de 10-14 la sută pe an, în timp ce inflația preconizată pentru 2003 este de 13-14 procente. De asemenea, moneda națională va înregistra, în acest an, o depreciere, față de un coș format din 40 la sută dolar și 60 la sută euro, cu patru puncte procentuale sub rata inflației. (Florin POPESCU)

Dobînzile anuale oferite de bănci persoanelor fizice, pentru economiile în lei

Banca Suma minimă la depozite La vedere (%) 1 lună (%) 3 luni (%) 6 luni (%) 9 luni (%) 12 luni (%)

Eurom Bank 500 mii 1,5 14 15 16 17 18

BCR 100-500 mii 1 12 13 14 14,5 16

BRD 500 mii 1 10 10,5 12,5 13 13,5

Banc Post 500 mii lei/depozite 1 12 13 14 15 16

– carnete de economii – – 12 13 – 13

Raiffeisen Bank 500 mii 1 11,5 11 13 13 13

– carnete de economii 2 – 11 11 – 11

Banca Țiriac 500 mii 0,5 12,5 15 16,5 16,5 16

CEC 500 mii 1 11 13 – – 16

Transilvania 500 mii 1,5 12 14 14 15 15

Romexterra 500 mii 1,5 13 15 16 17 17

ING 1 mld. 0,5 10 10 9 – 10

– 500 mil. 0,5 11 11 10 – 12

Carpatica 1 mil. 1 12 14 16 16 16

Dobînzi anuale în valută pentru persoane fizice

Banca valuta suma minimă la depozit dobînda la vedere (%/an) 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

Eurom Bank USD – 0,5 2 2,5 3 3 3,3

– EUR – 0,5 2,75 3 3,25 3,25 3,5

Banc Post USD 500 0,5 1 1,5 1,75 1,95 2,25

BCR USD 100 0,5 – 2 2,5 – 3

– EUR – 0,5 – 2,75 3 – 3,5

BRD USD 700 0,5 1,25 1,5 1,55 1,6 1,65

– EUR 400 0,5 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7

Banca Țiriac USD 300 0,5 1,2 1,35 2 2, 3

– EUR – 0,2 2,5 2,6 2,6 2,6 3,2

ING USD 10.000 0,25 1 1 1,1 – 1,25

– EUR 10.000 0,25 1,75 1,65 1,63 – 1,6

Raiffeisen Bank USD 500 0,5 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5

– EUR ech.500$ 0,75 2,85 2,9 2,9 2,9 3

Transilvania USD 500 0,5 2,25 3 3 3,25 3,5

– EUR ech.500$ 0,75 2,5 3,25 3,5 3,75 3,75

Carpatica USD 500 0,25 1,75 2,5 2,75 – 3

– EUR ech.500$ 0,25 2,75 3 3,25 – 3,5

Romexterra USD 300 0,9 2,2 2,7 2,9 3,2 3,5

– EUR 300 1,4 2,9 3,3 3,5 3,7 3,9