Apărările avocaților angajați de inculpații din dosarul privind asasinarea omului de afaceri Valeriu Damian nu au rămas fără ecou, iar ipotezele Parchetului cu privire la crimă și autorii ei încep să se clatine în ochii unor magistrați. La ultimul termen la care s-a judecat menținerea arestului preventiv, doi judecători au făcut opinie separată pentru doi dintre inculpați. Aceștia demontează rând pe rând acuzațiile procurorilor, iar criticile aduse sunt făcute în termeni izbitor de duri. Așa-zisele probe sunt catalogate drept „speculații”, în baza cărora nu se justifică privarea de libertate a celor doi inculpați. În motivarea opiniei separate, cei doi judecători pun accent pe „lacunele de natură probatorie și cele de logică”, pe „subțirimea probatorie a variantei propuse de procuror” și pe „erorile esențiale de logică”.
Cătălina CHIFU
Din cei trei magistrați de la Curtea de Apel care au judecat menținerea stării de arest a inculpaților din dosarul uciderii omului de afaceri Valeriu Damian, judecătorul Silviu Anti a făcut opinie separată în ceea ce-l privește pe Mihăiță M., nepotul victimei. Magistratul a susținut că nu se justifică privarea de libertate a acestuia și că nu există probe pentru o astfel de măsură preventivă. „Dacă în cazul celorlalți recurenți elementele de ordin factual au un anumit grad de precizie în expunerea făcută în actul de sesizare, în cazul recurentului M. Mihăiță activitatea incriminatorie expusă este compusă din numeroase concluzii cu valoare speculatorie, presărată cu metafore și eufemisme (, în <dispariția> victimei, a victima etc.) și care se bazează în mică măsură pe fapte probate – motivează judecătorul Silviu Anti. Acele puține dovezi acuzatoare se constituie din declarații ale unor persoane inculpate și ele în cauză, care au un interes major de necontestat în a se dezincrimina, situație în care cu mare ușurință arată cu degetul în direcția inculpatului M. Mihăiță”. Criticile magistratului la adresa probatoriului Parchetului, dar și a procurorului care a instrumentat cazul, sunt extrem de dure și directe. „Fără a avea curajul unor afirmații clare, procurorul construiește un desfășurător al evenimentelor în care-l include și pe inculpatul M. Mihăiță, pe baza conflictului de ordin pecuniaro-judiciar dintre acesta și familia victimei – arată judecătorul Silviu Anti. S-ar lăsa de înțeles în actul de sesizare că omorârea victimei s-a realizat la comanda acestuia, iar recompensarea asasinilor se constituie din suma de 300.000 USD/EUR pe care victima ar avea-o în casă. Pe lângă subțirimea probatorie a variantei propuse de procuror, variantă bazată pe probe volatile și speculații, aceasta suferă de erori esențiale de logică privitoare la contribuția efectivă a inculpatului la omorârea victimei”.
Datoria lui Mihăiță M. nu s-a stins după moartea lui Damian
Magistratul Silviu Anti face o scurtă analiză a teoriei procurorului conform căreia M. Mihăiță a dat informația că Damian avea în casă bani și că în schimbul acestei informații asasinii ar fi acționat la comanda lui. „Pentru ca această informație să fie una credibilă sau să devină , după termenul neacademic agreat în actul de sesizare – concluzionează magistratul – era necesar ca ea să provină de la o persoană care are posibilitatea relativ facilă de a lua la cunoștință de acest fapt, iar nu de la cineva care este certat cu victima, nu a mai avut contacte directe cu aceasta un mare interval de timp sau cu locuința în care trebuia să se afle suma de bani. Drept dovadă, în casă nu s-au găsit banii promiși prin așa-zisul . (…) În sfârșit, dacă raționamentul expus de procuror ar fi fost corect, ar fi trebuit ca autorii omorului să nu-și realizeze , odată ce au constatat că banii promiși nu se găsesc la locul indicat de cealaltă parte”. În motivarea opiniei separate, magistratul face referire și la beneficiul incert al lui Mihăiță M. de pe urma asasinatului și la datoria de care nu a scăpat acesta nici după moartea lui Damian: „Demersul judiciar civil nu poate fi stopat prin decesul creditorului, care are și moștenitori în viață – explică judecătorul Silviu Anti. Dovadă stă procesul civil ce a continuat între timp, în scopul recuperării sumei datorate de inculpat. În concluzie, lacunele de natură probatorie și cele de logică factuală și subiectivă nu pot susține la acest moment procesual o măsură atât de importantă și de extremă ca arestul preventiv”. Judecătorul Silviu Anti este de părere că declarația inculpatului Nicușor Ghinadi trebuie privită cu mare suspiciune, „mai ales că și-a modificat-o în aceeași zi”. În același timp, eliberarea lui Mihăiță M. s-ar impune și în condițiile în care Ghinadi nici măcar nu a primit propunere de arestare, iar un alt inculpat, Victor Dragoș N., a fost eliberat de curând de judecători. „Asta cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a arătat mai sus, presupusa sa activitate infracțională se bazează în mare măsură pe speculații și mai puțin pe fapte probate” – a subliniat încă o dată magistratul.
Numele lui Trofim nu apare nici măcar în denunț
O altă opinie separată vine din partea judecătorului Arin Alexandru Mengoni față de Andrei Trofim. „În contradicție cu opinia majoritară, apreciez că față de inculpatul Trofim Andrei nu se mai impunea menținerea măsurii arestării preventive, fiind suficientă adoptarea față de acesta a unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi țara” – arată magistratul. El își justifică opinia tot prin lipsa probelor care să-l incrimineze pe Trofim. „Privitor la prezumtivii autori, detalii cu privire la situația de fapt nu se regăsesc decât în denunțul formulat de către inculpatul Vîjîilă Alexei în fața autorităților judiciare ucrainene – motivează judecătorul Mengoni, fiind relatat modul în care au acționat inculpații, cine anume dintre aceștia a imobilizat victima, precum și încercările de resuscitare efectuate de inculpatul Vîjîilă. Or, în acest autodenunț, nu este menționat numele inculpatului Trofim Andrei, ci numele altor patru persoane, inculpați în prezenta cauză. Coroborând aceste detalii cu concluziile rapoartelor de expertiză biocriminalistice ADN în care se arată că urmele biologice găsite la locul faptei nu corespund cu profilul biologic ADN al inculpatului Trofim Andrei, concluzionăm cu evidență că în prezent nu se poate stabili în ce anume constă participarea infracțională a acestui inculpat, la dosar existând doar date din care rezultă că inculpatul Trofim Andrei s-a aflat în anturajul inculpaților – prezumtivi autori”.
Lasă un răspuns