Doru Simovici a declarat război fățiș Camerei de Comerț și Industrie a României

• președintele CCIA Bacău a spus ieri deschis că CCIR ar trebui separată de Camera de Comerț și Industrie a municipiului București • mai mulți oameni de afaceri din Bacău s-au plîns că CCIR nu le reprezintă interesele

Vizita de ieri a președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), George Cojocaru, la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Bacău s-a transformat într-o dispută deschisă între șefii celor două instituții. Doru Simovici, președintele CCIA, dar și oameni de afaceri din județ, l-au pus în corzi pe Cojocaru, cu problemele ridicate într-un mod extrem de tranșant. Deși poziția lui Doru Simovici, de „rebel” în sistemul cameral este cunoscută de mai mult timp, faptul că el nu a ezitat să-și spună părerile într-un cadru deschis, de față cu presa, l-au lăsat pe Cojocaru fără argumente. „Calea concilierii este cea mai bună pentru rezolvarea favorabilă a problemelor”, a spus George Cojocaru, care a încercat, fără succes, să înmoaie tonul ferm a lui Doru Simovici.

Nemulțumirile lui președintelui CCIA Bacău sînt vechi și au drept principală cauză nerespectarea Decretului lege 139, de înființare a camerelor de comerț. Potrivit actului normativ, trebuia să existe o Cameră de Comerț și Industrie a României și o Cameră de Comerț și Industrie a municipiului București, cu atribuțiuni și conduceri distincte. Sforile au fost trase în așa fel încît s-a înființat un hibrid, Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului București. Interesele camerelor de comerț teritoriale, dar și ale comunităților de afaceri, sînt slab reprezentate sau deloc de CCIR, care funcționează mai mult ca o cameră de comerț a municipiului București și mai puțin ca un organism reprezentativ la nivel central, pentru toate camerele din țară. În plus, în structura de conducere a CCIR există foarte puțini reprezentanți din teritoriu: în consiliul de conducere, format din 57 de membri, au reușit să acceadă doar 13 persoane din teritoriu, restul fiind din București.

Deși cunoaște reproșurile care i se aduc, George Cojocaru s-a aventurat să facă o vizită în Bacău. Un gest care pare să aibă legătură și cu apropiatele alegeri la CCIR, care vor avea loc în luna iulie. Președintele CCIR a ținut să sublinieze că nu a venit în turneu electoral, dar discuțiile au părut mai mult o încercare de reconciliere cu Doru Simovici, unul dintre cei mai fervenți susținătoti ai ideii că CCIR ar trebui să se împartă în două: CCI București și Camera de Comerț și Industrie a României.

Oamenii de afaceri sînt și ei nemulțumiți

La întîlnirea de ieri cu George Cojocaru au participat Radu Cătălin Mardare, prefectul județului Bacău, și Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean, oameni de afaceri reprezentativi pentru județul Bacău. Cătălin Mardare a ridicat problema nevoii de debirocratizare a sistemului de înființare a unei firme. „Înregistrarea unei societăți nu trebuie să descurajeze și să umple de năduf pe cel care vrea să se apuce de o afacere. Mediul economic trebuie curățat de cei care recurg la tot felul de trucuri și murdării pentru a face evaziune fiscală. Camera de comerț trebuie să reprezinte interesele întreprinzătorilor corecți și noi, autoritățile, trebuie să-i ajutăm”, a spus prefectul Mardare.

Oamenii de afaceri s-au arătat indignați de colaborarea cu CCIR. „Expozițiile naționale le organizează Camera de Comerț a României, nu cea a municipiului București, iar noi, cei din teritoriu, avem acces doar cînd sîntem invitați. Pavilioanele sînt folosite permanent doar de cîteva firme din București. Trebuie să existe o cameră de comerț a României, care să ne reprezinte, nu doar o cameră de comerț a municipiului București”, a spus Răducan Ion, președintele Pambac. Reprezentantul unei alte firme private, Gheorghe Milea, patronul Milea Impex SRL, s-a plîns de inechitățile care există între facilitățile oferite oamenilor de afeceri români și celor străini. „Agenții economici români nu au nevoie de facilități. Ar fi suficient să fie lăsați să se capitalizeze. Este nevoie doar ca profitul reinvestit să fie scutit de impozit. Firmele arabe care vin în România doar ca să exporte materia primă au mai multe facilități decît un investitor român serios. Pe noi cine ne reprezintă în relația cu guvernanții?”, a întrebat Gheorghe Milea. Întrebări la care președintele CCIR a dat mai mult răspunsuri formale.

Doru Simovici a recunoscut că există o lipsă de comunicare între Camera de Comerț a României și camerele din teritoriu și că, de multe ori, problemele semnalate nu și-au găsit nici o rezolvare. „Este evident că CCIR trebuie să se împartă în Camera de comerț a României și cea a municipiului București. Reprezentativitatea trebuie să fie a întregului sistem, și membrii care stau în spatele nostru trebuie să simtă acest lucru. Vocea comercianților nu se aude, din cauza disfuncționalităților care au apărut între noi. Conducerea CCIR nici măcar nu are bază legală. Trebuie să construim o cameră de comerț a României, care să fie cu totul altceva decît ce este în acest moment”, a spus Doru Simovici. El a declarat că, la viitoarea Adunare Generală din luna iulie, va participa, dar nu la luarea deciziilor.

Un alt motiv de nemulțumire plecat de la Bacău este și birul de 8 % din încasări pe care, lunar, Oficiul Registrului Comerțului îl plătește la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Deși există un act normativ care stabilește această contribuție, CCIA Bacău refuză să mai vireze la București sumele lunare, pentru simplul motiv că CCIR funcționează în ilegalitate. (Nicoleta BICHESCU)