• șase inculpați în dosarul Transilvania au făcut recurs împotriva hotărîrii de menținere a stării de arest • unul dintre inculpați a susținut că arestările s-au făcut preferențial • ei acuză în continuare Banca Transilvania de faptul că nu a executat garanțiile depuse pentru împrumuturile luate • audiat la Comisia pentru abuzuri din Senat, Iosif Pop a obținut interpelarea ministrului Justiției, Rodica Stănoiu, în privința abuzurilor de procedură penală pe care le-a reclamat • unii senatori au mers mai departe și au susținut pedepsirea judecătorilor, dacă se constată că abuzurile sînt reale
Șase inculpați din dosarul Banca Transilvania au înaintat recurs împotriva hotărîrii Tribunalului de a menține pînă pe 4 februarie starea de arest preventiv a celor 25 de arestați în acest dosar. Potrivit legii, decizia de menținere a stării de detenție este definitivă și nu mai poate fi atacată cu recurs. Inculpații, însă, tocmai acest lucru îl contestă: faptul că s-a menținut starea de arest cînd, de fapt, spun ei, a avut loc o prelungire a mandatelor de arestare care au expirat. Așa că apărătorii lui Benoni Beca, a lui Irinel și Dorinel Popa, a Timonei Cioinea, Constantin Chirilă și Ioan Roșca au înaintat recurs împotriva acestei decizii a judecătorilor de la Tribunalul Bacău, pe motiv că instanța nu avea cum să mețină detenția, atît timp cît mandatele de arestare au expirat.
Apărătorii au susținut că nici măcar procurorii, în rechizitoriu, nu au menținut măsura arestării preventive, așa cum prevede legea în momentul prezentării unui rechizitoriu în care inculpații sînt în stare de arest preventiv. Judecătorii au respins recursurile înaintate de cei șase. Sentința a rămas definitivă.
Dintre cei arestați care s-au prezentat în fața judecătorilor, doar Benoni Beca și Ioan Roșca au venit în hainele „de stradă”, pentru că ei încă se mai află sînt încă în arestul poliției. Ceilalți, au fost îmbrăcați în zeghe și au fost însoțiți de gardieni cu pistol mitralieră, pentru că au fost transferați în Penitenciarul Bacău imediat după ce, pe 24 ianuarie, judecătorii de la Tribunalul Bacău au decis menținerea stării de arest, iar inculpații au căpătat statut de deținuți. În afară de Beca și Roșca, tot în arestul poliției se mai află și Monica Daniela Vascan și Petru Maricel Rusu, toți din grupul „alcool”. Motivul este simplu: cei patru sînt audiați într-un alt dosar sosit tocmai de prin Constanța, unde s-au găsit niște facturi ale societății Amapolla, al cărei administrator este Benoni Beca. Acesta din urmă spune că sucursala băcăuană a Băncii Transilvania nu a trecut nici acum la executarea garanțiilor care ar acoperi cu vîrf și îndesat creditele luate în cursul anilor 2001 – 2002. Beca susține că deține o fermă de păsări la Avicola Buhuși, un centru de vinificație la Faraoani și o fabrică de alcool tot la Faraoani, care sînt în proces de lichidare, activitatea lor fiind sistată încă din momentul arestării lui Beca. În afară de asta, el mai are cîteva apartamente și mașini, precum și o linie de îmbuteliere care a costat 30 de miliarde de lei și care încă nu au fost vîndute de bancă.
Rudele lui Beca susțin că, timp de șapte ani, cît acesta a fost clientul sucursalei băcăuane a Băncii Transilvania a luat credite cu dobîndă care a trecut de 70 la sută și plătea lunar, numai pentru achitarea acestora, aproape două miliarde de lei, în afara comisioanelor bancare. De altfel, chiar în timp ce erau duși la mașina arestului poliței Beca și Roșca ne-au declarat că valoarea creditelor care au rămas de restituit a crescut pentru că banca nu a trecut la executarea garanțiilor. „Au fost garanții de 500 de vagoane de vin, vreo cinci milioane de litri de vin, pe care le-au verificat personal vicepreședintele Băncii Transilvania de la Cluj, Cecilia Iliescu, însoțită de Zaharia, Maier și Crișan, funcționari de la Cluj. Eu sînt acuzat de spălare de bani. Ce spălare de bani, că doar am luat credite! Asta înseamnă că banii pe care mi i-a împrumutat banca erau bani negri, pentru că altfel nu-mi pot explica această acuză”, a spus Beca.
El a mai menționat că declarația lui Pop, conform căreia procurorii au făcut presiuni asupra lui pentru a-l determina să depună mărturie împotriva fostului președinte este adevărată. „Mi-au dat de înțeles că îmi vor aresta și soția dacă nu declar că i-am dat mită un miliard de lei și o mașină. Ceea ce nu este adevărat. Îmi percepeau destulă dobîndă și destule comisioane în mod legal ca să-mi mai pretindă și mită”, a spus Beca. Colegul lui de cătușe, Ioan Roșca, a spus și el că, din cele șapte grupuri implicate în acest dosar, au fost arestați numai cei care incomodau prea mult. „Arestarea noastră s-a decis pe baza unui raport al Băncii Naționale a României, care a fost copiat cuvînt cu cuvînt după raportul de control al Băncii Transilvania de la Cluj și care a fost întocmit de nepotul lui Iosif Pop. S-au făcut arestări preferențiale. Sînt și alte nume implicate în acest scandal, care au fost trecute cu vederea pentru că se ajungea prea departe”, a spus fostul ofițer de poliție care a menționat numele Florelei Andreca, funcționară a sucursalei Bacău a Băncii Transilvania, soția unui fost ofițer de la Poliția Bacău, care se ocupa tocmai fraudele bancare.
Cătălina Andreca este și fiica generalului de poliție în rezervă Mircea Mihăilă, fost șef al Inspectoratului Județean de Poliție. Cătălina Andreca a fost trimisă în judecată în stare de liberate în calitate de administrator al firmelor Aga Invest și Intermed, firme care fac parte din grupul „alcool”. Tot Ioan Roșca a mai declarat că, în prezent, rudele celor inculpați în dosarul Transilvania fac demersuri la Primăria Bacău pentru obținerea aprobărilor în vederea organizării unui miting de protest pe 4 februarie, dată la care va avea loc primul termen de judecată pe fond a celor din dosar.
Iosif Pop, audiat în Senatul României
În timp ca în Bacău se defășura ședința de judecată a recursului înaintat de cei șase inculpați, la București a avut loc audierea fostului președinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, la Comisia de abuzuri din Senatul României. El le-a cerut membrilor acestei comisii să-l interpeleze pe ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, pentru clarificarea motivelor pentru care a fost arestat.
În fața senatorilor, Iosif Pop, însoțit de avocatul său Aurelian Pavelescu, a reiterat discursul potrivit căruia este curat lacrimă, ba chiar a și lăcrimat la propriu și a arătat că acțiunea sa de arestare de pe 19 noiembrie 2002 a fost ilegală. „Totul a început în anul 2000 cînd, în calitate de președinte al acestei bănci, am început unele controale la Bacău, cu privire la evoluția rapidă a creditului din acea sucursală. La jumătatea anului 2001, am constatat că anumite grupuri de firme care aveau afaceri cu petrol, lemn și alcool au luat credite de 160 de miliarde de lei, într-un mod fraudulos”, a afirmat Pop.
El a precizat că, ulterior, a sesizat BNR care a făcut un alt control de constatare a fraudei de la sucursala din Bacău a Băncii Transilvania. „Am suspendat acele credite, am schimbat personalul sucursalei, iar cei vinovați au fost dați pe mîna Poliției”, a adăugat Pop. El l-a reclamat pe procurorul Gheorghe Șuhan, cel care a intrumentat cazul, că „în timpul anchetei conduse de procurorul Șuhan au fost consemnate alte declarații decît cele date de mine, precum și mărturii mincinoase ale celor arestați anterior la Bacău în acest caz”, a mai spus Pop. Fostul șef al Băncii Transilvania a acuzat procurorii care l-au anchetat că au dovedit lipsă de profesionalism și că nu au trimis instanței de judecată toate actele din dosar. „Am cerut instanței oprirea arestării preventive, dar Parchetul nu a trimis toate documentele. Au existat abuzuri procedurale”, a declarat Pop. El, împreună cu avocatul său, a solicitat senatorilor din Comisia de abuzuri să-i descopere pe vinovații în cazul de la Bacău și să0i tragă la răspundere pe cei care l-au ținut în arest 60 de zile, în mod ilegal.
Avocatul Pavelescu a mai spus că în cazul Iosif Pop este vorba și despre anumite presiuni și interese politice pentru care însă nu are probe. Vicepreședintele Comisiei senatoriale de abuzuri, Ion Honcescu, a admis faptul că în dosarul Iosif Pop au existat „probleme delicate legate de respectarea Codului de procedură penală” și a declarat că memoriul depus de Pop va fi analizat și va avea loc o interpelare a ministrului Justiției în acest caz. La rîndul ei, Norica Nicolai, membru în aceeași comisie, a menționat că „dacă abuzurile se dovedesc reale, s-ar putea ajunge și la sancționarea judecătorilor care au dispus aceste măsuri”. Un alt membru al Comisiei senatoriale de abuzuri, Iuliu Păcurariu, a declarat că „săptămîna viitoare va fi chemată la audieri și BNR pentru lămurirea aspectelor semnalate de Iosif Pop”. La rîndul lui, Adrian Vasilescu, directorul de comunicare al BNR a spus că „într-adevăr s-au găsit nereguli, unele ce țin de penal, dar BNR nu-și poate asuma responsabilitatea dezvăluirii numelor celor care le-au făcut”. În același timp, el a mai menționat, cu acordul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, că în cazurile în care este vorba de fraude bancare este nevoie de mai multă discreție și atenție, în așa fel încît să nu se mai facă atîta vîlvă.
Iosif Pop a fost arestat pe 19 noiembrie 2002 și acuzat de îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor și sarcinilor de serviciu, neaducere la îndeplinire a deciziilor și spălare de bani. Pop a fost învinuit de acordarea nelegală a unor credite însumînd 19 miliarde de lei lui Benoni Beca, administratorul firmei Amapolla, și pentru că nu ar fi luat măsuri pentru executarea garanțiilor bancare. El a fost pus în libertate pe16 ianuarie, după ce avocatul său a recuzat toți judecătorii Curții de Apel Bacău, care trebuiau să se pronunțe în privința prelungirii mandatului său de arestare. Între timp, Curtea Supremă de Justiție a hotărît respingerea cererii de recuzare făcută de avocatul lui Iosif Pop împotriva magistraților de la Curtea de Apel Bacău, caz în care Iosif Pop va fi judecat tot de magistrații băcăuani. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns