Drumul Crucii în viziunea Veronicăi Călin

Când doamna Călin Veronica se prezintă cu o nouă expoziție, vizitatorii pot considera că vin la un fapt deja cunoscut. Tapiseriile dumneaei sunt deja o constantă în lumea plasticii băcăuane. Totuși, ca și în cazul de față, evenimentele artistice propuse de autoare aduc de fiecare dată ceva nou. Fie că e vorba despre compoziție, maniera de închegare a unui mesaj vizual sau doar despre emoțiile vibrante transmise către public, artista aduce un plus nu doar de valoare, ci și de sensibilitate, sentiment pe care îl împărtășește din plin prin tema abordată. „Semnele creștine”, aduse în fața iubitorilor de artă băcăuani pe simeza de la Galeria Nouă a UAP Bacău, sunt o simbioză între materialele ancestrale ale unui popor cu valențe mioritice și simbolurile creștine, dintre care se detașează crucea ca element de contemplație.

Despre autoare și lucrările sale au vorbit, la vernisajul de vieri după-amiaza, criticul Carmen Mihalache și pictorul Vasile Crăiță-Mândră. Cu toate că ei și-au împărțit clar prezentările, prima vorbind despre mesajul subtil al operelor de artă, iar cel de-al doilea aplecându-se asupra tehnicii de lucru a artistei, discursurile ambilor au convers către un numitor comun, acela al sensibilității Veronicăi Călin. Aceasta emană din fiecare fir de lână ori de material vegetal ce compune lucrările care au dat galeriei de artă valențe de catedrală. Sensibilitatea autoarei a fost reiterată de versurile pe care aceasta le-a oferit la finalul vernisajului celor care au venit s-o vadă. Expoziția „Semne creștine” a Veronicăi Călin se înscrie providențial în timpul pe care-l ocupă, Postul Mare fiind o vreme a introspecției și a gândului smerit, sentimente ce pot fi trăite privind lucrările sale.