Pentru crestinii ortodocsi, ziua de 14 septembrie este una de post. Una in care nu se maninca brinza, oua, carne ori lapte, sau, mai mult, dupa traditia noastra, nici un fruct sau leguma ce contine semnul sfintei cruci. Chiar daca duminica, prin excelenta, este ziua Invierii Domnului, zi de bucurie, miine, toti credinciosii vor serba altfel, intru cit se va face pomenirea Inaltarii Sfintei Cruci.Traditia crestina spune ca ucenicii Domnului, dupa moartea si învierea Sa, au îngropat lemnul crucii stropite de dumnezeiescul singe, la poalele Golgotei. Dupa trei secole, în anul 326, împarateasa Elena, mama împaratului Constantin cel Mare, a poruncit sa se faca sapaturi în cetatea Ierusalimului, lucrari care au dus la descoperirea Crucii pe care fusese rastignit Mintuitorul Iisus Hristos. Spre bucuria crestinilor, Patriarhul Ierusalimului a înaltat Crucea spre închinare. Astfel, 14 septembrie a intrat în traditia Bisericii Ortodoxe ca praznicul Înaltarii Sfintei Cruci. Sfinta Cruce este unul dintre cele dintii simboluri crestine, reprezentind marele mister al credintei: patima si moartea, prin rastignirea Domnului Iisus Hristos. Prin cruce s-a omorit moartea, s-a dezlegat pacatul stramosesc, ni s-a daruit Invierea si am redevenit fii si mostenitorii lui Dumnezeu. „El a purtat pacatele noastre în trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, murind fata de pacat, sa traim spre îndreptare”, dupa cum marturiseste Sfintul Apostol Petru in prima sa epistola. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns