• legea îi obligă pe producători să menționeze pe ambalaje aditivii folosiți, inclusiv simbolurile acestora • o banală acadea conține 5 E-uri
E-urile, sau aditivii alimentari, au intrat de mult timp în viața noastră, fără măcar să bănuim. Mai toate produsele pe care le cumpărăm din magazine sau de la tarabe conțin aditivi alimentari, adică faimoasele E-uri. Pe piața autohtonă, cele mai „bogate” în aditivi sînt bomboanele, sucurile acidulate, înghețata, guma de mestecat. De exemplu, anumite sortimente de înghețată și gumă de mestecat conțin mai mult de zece E-uri fiecare. În România, actul normativ ce reglementează utilizarea aditivilor alimentari este Ordinul ministrului sănătății nr. 975/1998. Vă prezentăm în continuare pe scurt ceea ce trebuie știut despre E-urile utilizate la noi în țară
Aditivii alimentari se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calității acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.
Potrivit legii, adaosul de aditivi trebuie înscris vizibil pe eticheta fiecărui ambalaj de desfacere, menționîndu-se, dupa caz, „conservat chimic”, „aromatizat sau îndulcit sintetic”, „colorat artificial” etc. De asemenea, este interzis adaosul aditivilor în scopul mascării unor alterări sau degradări ale produselor alimentare.
Numărul aditivilor admiși trece de 250. Funcție de rolul lor, aceste substanțe sînt structurate în următoarele grupe:
– conservanți, antioxidanți, acidifianți, substanțe-tampon (folosesc la reglarea și la menținerea pH-ului specific alimentului), antispumanți (se folosesc pentru reducerea și prevenirea spumei), emulsificatori, agenți de gelificare, stabilizatori (substanțe care fac posibilă menținerea proprietăților fizico-chimice ale alimentelor, menținînd omogenitatea dispersiilor, culoarea etc), substante de îngroșare, îndulcitori, coloranți naturali și coloranți de sinteză, agenți de afînare, antiaglomeranți, potențatori de aromă (mențin și amplifică aroma specifică alimentului), substanțe-suport – facilitează transportul și utilizarea aditivilor fără a modifica proprietățile pe care se bazează utilizarea lor, enzime folosite în industria alimentară.
Iată și cîteva detalii despre principalel grupe de aditivi.
• Conservanți, E 200 – E 290, sînt folosiți pentru ca produsele să nu se altereze. Se evită apariția toxiinfecțiilor alimentare provocate de unele bacterii sau ciuperci. Cea mai mare parte a conservanților sînt sintetici, dar sînt și conservanți naturali, cum este cazul acidului sorbic (E 200).
• Exhaustori de gust, E 620 – E 649, (altfel spus, corectorii de gust) dau savoare alimentelor. Sînt folosiți alături de diverse arome pentru a înlătura senzația de fad la unele alimente. Corectorii de gust pot fi naturali sau sintetici. Sarea, de exemplu, nu este considerată aditiv, dar este un exhaustor de gust.
• Agenți de textură, E 400 – E 500, sînt folosiți pentru ameliorarea consistenței și aspectului alimentelor. Acești aditivi fac să se lege grăsimile cu apa, sporesc vîscozitatea sau fixează textura alimentelor (stabilizanți). De cele mai multe ori, agenții de textură sînt de origine vegetală. Ei sînt obținuți din alge, amidon de porumb, celuloză, pectine obținute din fructe, lecitină extrasă din soia. Ei pot fi obținuți și pe cale sintetică.
• Coloranții, E 100 – E 180, sînt folosiți folosiți pentru a da aspect comercial produsului și nu îmbunătățesc în nici un fel calitatea lui. Majoritatea coloranților sînt sintetici, dar există și produși naturali: clorofila (E 120) și carotenul (E 160). Mai menționăm că sub aceeași denumire se pot ascunde aditivi de origine diferită. Exemplul cel mai cunoscut este E 150, utilizat la fabricarea caramelului, care poate fi extras din vegetale, dar și din amoniac. Coloranții se întîlnesc cel mai des în dulciuri și băuturi răcoritoare. Nu sînt admiși coloranți în următoarele categorii de produse alimentare: alimente netransformate, apă îmbuteliată, lapte pasteurizat sau sterilizat, lapte cu cacao sau cu ciocolată, lapte fermentat nearomatizat, lapte concentrat, cremele pudră, uleiuri și materii grase de origine animală sau vegetală, ouă și produse pe bază de ouă, făină și alte produse de morărit, pîine, paste făinoase, zahăr, piure și conserve de tomate, sucuri și nectar naturale din fructe și legume, fructe, legume si ciuperci în conserve sau deshidratate, fructe, legume si ciuperci transformate, dulcețuri extra, înghețată extra, creme de castane, creme de prune, pește, moluște și crustacee, carne de animale, pasăre și vînat, produse de cacao și componente în care produsul de bază este ciocolata. cafea prăjită, ceai, cicoare, extract de ceai și cicoare, preparate din ceai, din plante, din fructe și cereale pentru infuzie, amestecuri și preparate instant din aceste produse, sare, condimente și amestecuri de condimente, vinuri, băuturi spirtoase din fructe, țuică, uzo, gin și alte băuturi similare, alimente pentru sugari și copii, miere de albine, malț și produse din malț, brînzeturi, unt. De asemenea, nu se admit coloranți alimentari sintetici în preparatele din carne.
• Antioxidanți, E 300-E 337, atenuează efectul de oxidare al luminii și oxigenului. Împiedică rîncezirea și schimbarea culorii alimentelor. Sînt compuși artificiali, dar o mare parte dintre ei sînt, de fapt, vitamine sintetizate. Sînt folosiți la producerea uleiurilor, a semipreparatelor sau a mîncărurilor gata preparate.
E-uri puternic cancerigene
Potrivit unor rapoarte întocmite în Uniunea Europeană, unul din cei mai periculoși aditivi este E 123, amarantul. Culmea, acest colorant roșu este natural, ceea ce nu-l face mai puțin nociv. Este folosit în bomboane, dropsuri, jeleuri, brînzeturi topite și în creme de brînză. Este interzis în Statele Unite ale Americii și în fostele state sovietice. Un alt aditiv puternic cancerigen este E 110, sunset yellow, inclus în componența dulciurilor – mai ales a prafurilor de budincă -, a produselor de cofetărie, patiserie, băuturi alcoolice și nealcoolice etc. De asemenea, E 330, acidul citric, se găsește în mai toate sucurile din comerț, dar este incriminat că provoacă afecțiuni ale cavității bucale, disfuncții gastrice și este potențial cancerigen. E 102, tartrazina, colorant galben care intră în componența multor dulciuri, a muștarului și a altor alimente, se află pe lista puternic cancerigenă. Alte cîteva zeci de E-uri sînt acuzate că au efecte toxice, producînd boli de piele, tulburări digestice, atacă sistemul nervos, vasele de sînge, distrug vitaminele B6 și B12.
Vă prezentă mai jos o listă cu aditivi considerați periculoși în statele Uniunii Europene sau în America, dar care sînt acceptați în prezent în legislația românească, în diverse proporții. De asemenea, vă prezentăm și concentrațiile maxime admise la noi. Menționăm că în UE utilizarea aditivelor este bine reglementată, iar depășirea dozelor permise este considerată infracțiune și se pedepsește drastic.
Coloranți
E 102 – Tartrazina (FD&C Yellow No.5), colorant galben de sinteză. Este utilizată în băuturi, sucuri, gemuri, cereale, snacks, supe instant. Pentru cei care citesc etichetele produselor achiziționate, tartrazina este des întîlnită în compoziția muștarului alimenta. Este admis de legislația românească la anumite grupe de alimente: zahăr și produse zaharoase, fructe, legume și produse prelucrate, produse de cofetărie și patiserie, cereale și produse din cereale, băuturi alcoolice, condimente, sosuri, supe, salate și înghețate, băuturile nealcoolice. Din anumite date reiese că ar provoca astm. De asemenea, este învinuită că provoacă urticarie la copii, tumori ale tiroidei, modificări cromozomiale, urticarie și hiperactivitate. Acționează asupra celor sensibili la aspirină.
E 104 – Galben de quinoleină, utilizat în produsele pentru păr și ape de colonie, precum și într-o gamă largă de medicamente. Cauzează dermatite. La noi este admis în produse zaharoase, de cofetărie, de patiserie, băuturi alcoolice, nealcoolice, condimente, supe sosuri etc. Interzis în Australia, SUA, Norvegia.
E 110 – Galben apus, colorant sintetic. Utilizat în înghețată, snacks, cereale, medicamente, băuturi și pește conservat. Folosit de asemenea în multe medicamente, cum ar fi Ventolin sirop. La noi acest colorant este admis în produse similare cu E 104. Produce urticarie, alergii, rinite, congestii nazale, tumori, hiperactivitate, modificări la nivelul cromozomilor, dureri abdominale, vomă, indigestii, alterarea simțului gustului. De asemenea, există dovezi că provoacă tumori canceroase a animalele de experiență. Interzis în Norvegia.
E 120 – Coșenila, colorant roșu, extras din insecte. Surprinzător, dar, deși este cuprinsă în lista de aditivi admiși la noi, nu este impusă nici o limită de concentrație la utilizare. Trebuie evitat consumarea produselor care-l conțin, mai ales de către copii. Este foarte rar utilizat, iar recomandarea expresă este să fie evitat.
E 122 – Azorubină, utilizat în marțipan, cristale de jeleu. La noi este admisă la dulciuri, produse de cofetărie și patiserie, la băuturi alcoolice și nealcoolice, condimente, supe sosuri, salate. Produce reacții alergice la astmatici și la persoane sensibile la aspirină. Interzis în Suedia, SUA, Austria, Norvegia.
E 123 – Amarant, colorant natural roșu, obținut din planta cu același nume. Este considerat cancerigen și produce alergii. Poate provoca astm, eczeme, excitabilitate nervoasă. Interzis mai peste tot în lumea civilizată. Nu este admis nici în România.
E 124 – Ponceau 4 R, colorant roșu sintetic. Admis la dulciuri, bături alcoolice și nealcoolice, produse de cofetărie și patiserie, cereale, fructe, legume și produse prelucrate din acestea. S-a dovedit a fi carcinogen la animalele de experiență. Dă reacții la cei sensibili la aspirină și la astmatici. Interzis în Norvegia și SUA.
E 127 – Eritrozină, colorant roșu utilizat la cireșe și fructe conservate, snacks. La noi se admite în dulciuri, băuturi alcoolice, fructe, legume și produse prelucrate din acestea, produse de patiserie și cofetărie, înghețate, condimente, sosuri, supe etc. Provoacă sensibilitate la lumină, hipertiroidism, iar experimentele pe șoareci a condus chiar la cancer tiroidian. Interzis în Norvegia.
E 129 – Alura roșu, colorant sintetic roșu, utilizat în dulciuri, băuturi și condimente, medicamente și cosmetice. La noi este admis, deși în experimentele pe șoareci a provocat cancer. Interzis în Franța, Danemarca, Belgia, Germania, Elveția, Suedia, Austria și Norvegia.
E 131 – Albastru patent. Admis în diverse proporții în grupele de alimente enumerate, la băuturi alcoolice și nealcoolice. Interzis în Australia, SUA și Norvegia.
E 132 – Indigotină, indigo carmin, colorant roșu sintetic; utilizat la medicamentele sub formă de capsule și tablete, la înghețată, dulciuri, biscuiți și altele. Provoacă vomă, reacții alergice diverse, crește presiunea sanguină. Interzis în Norvegia.
E 133 – Brilliant blue; utilizat la noi la băuturi și dulciuri. Interzis în Belgia, Franța, Norvegia, Suedia, Austria, Germania.
E 142 – Verde briliant, colorant verde sintetic, utilizat la jeleurile cu mentă, sosuri. Admis la noi la dulciuri, produse de patiserie și cofetărie, fructe, legume, cereale și produse derivate, băuturi nealcoolice. Nu este admis în băuturile alcoolice.
E 150 (a) – Caramel – utilizat în fructe conservate, bere, whisky, biscuiți, stridii, soia. Recomandat a fi evitat.
E 151 – Negru briliant, utilizat în sosuri, stafide negre pentru checuri. Admis la noi la dulciuri. Interzis în Danemarca, Norvegia, Australia, Belgia, Germania, Franța, Elveția, Austria, SUA.
E 153 – Cărbune vegetal, utilizat în gemuri, jeleu, lichioruri. În unele țări este permisă doar varietatea vegetală. În SUA este interzis.
E 155 – Brun HT, colorant sintetic, folosit în checurile cu ciocolată. La noi este admis în dulciuri, produse de patiserie, cofetărie și băuturi alcoolice. Produce reacții alergice dure la astmatici și persoanele alergice la aspirină. Determină o mărire a sensibilității pielii. Interzis în Danemarca, Belgia, Franța, Elveția, Suedia, Austria, SUA.
E 173 – Aluminiu – admis drept colorant de suprafață în cantitățile stabilite ca necesare. În UE se recomandă evitarea lui; interzis în unele țări.
E 174 – Argint – la fel ca E 173.
E 175 – Aur – la fel ca E 173.
Conservanți
E 200 – Acid sorbic este admis fără barieră de concentrație. Posibil iritant al pielii.
E 210 – Acid benzoic, utilizat în brînză, gumă de mestecat, condimente, dulciuri rafinate, substitute de zahăr. Folosit ca antiseptic în cosmetică și ca antifungic în unguente. Admis în ouă și produse pe bază de ou, în fructe, legume și produse prelucrate, condimente, supe, sosuri. Cauzează astm și hiperaciditate la copii. Cercetările au demonstrat că are un înalt potențial cancerigen.
E 211 – Benzoat de sodiu. La noi, admis în aceleași produse ca și acidul benzoic. Agravează astmul și provoacă urticarie.
E 212 – Benzoat de potasiu. Aceleași utilizări ca E 210 și E 211. Alergicii pot reacționa la acest aditiv.
E 213 – Benzoat de calciu. Are aceleași contraindicații ca și E 212.
E 214 – P-hidroxibenzoat de benzoat de etil. Admis în pateuri, aspicuri, cereale și derivate. În UE se recomandă evitarea lui. Interzis în unele țări.
E 215 – Sarea de sodiu a p-hidroxoibenzoatului de etil. Are aceleași utilizări și contraindicații ca E 214.
E 216 – P-hidroxibenzoat de proptil. Posibil alergen.
E 217 – Sarea de sodiu a p-hidroxibenzoatului de propil. Aceleași recomandări ca la E214.
E 218 – P-hidroxibenzoat de metil. Posibile reacții alergice, afectează pielea.
E 219 – Sarea de sodiu a p-hidroxibenzoat de metil – idem E 214.
E 220 – Sulfit anhidru, utilizat în bere, băuturi rafinate, sucuri, vin produse din cartofi, oțet. La noi este admis la fructe, legume și produse prelucrate (gemuri, dulcețuri, siropuri, concentrate de fructe), băuturi alcoolice. Produce atacuri de astm, dificultăți de metabolism, distruge vitamina B1.
E 221 – E 229 – diferiți bisulfiți, au aceleași efecte ca E220.
E 230 – Difenil, utilizat în tratamentul de suprafață la citrice. Interzis în unele țări.
E 231 – Ortofenil fenol, utilizat în producția de derivate din tomate, piersici, prune, pere, citrice, ananas, cireșe, nectarine, piper. Interzis în unele țări.
E 233 – Tiabendazol, utilizat în producția de cartofi, pere, mere, citrice, banane, ciuperci, în carne, lapte. Interzis în unele țări.
E 236 – Acid formic și sărurile sale, admis la icre. De evitat, din cauza efectelor asupra tubului digetiv. Este bănuit că provoacă ulcer. Interzis în unele țări.
E 250 – Nitrit de sodiu – admis la carne și produsele din carne ca agent antibotulinic, dar are potențial cancerigen. Provoacă hiperaciditate și alte reacții adverse. Interzis în unele țări, nu și la noi.
E 251 – E 252 – Nitrați de potasiu, pot provoca hiperactivitate și alte reacții adverse.
E 261 – Acetat de potasiu, diacetat de potasiu; utilizat la sosuri, murături; de evitat de către persoanele cu disfuncții renale.
E 270 – Acid lactic, utilizat pe scară largă la fermentarea laptelui, în produsele din cartofi, melasă, la dulcirui fine, băuturi rafinate, bere etc. Produce tulburări de metabolism la bebeluși.
E 281- E 283 – Sări ale acidului propionic, utilizate în făină. Produc migrene.
Antioxidanți și reglatori
E 296 – Acid malic, de evitat în hrana pentru copii și bebeluși.
E 310 – Galat de propil, utilizat în ulei, margarină, untură, condimente pentru salate. Provoacă iritații ale pielii și stomacului. Interzis în alimentele pentru copii, deoarece dă dereglări sanguine.
E 311 – E 312 – aceleași efecte ca E 310.
E 320 – Butil hidroanisol BHA, utilizat în ulei, alune prăjite ambalate, gumă de mestecat, cartofi instant, piureuri la plic, margarină. Experimente de laborator au evidențiat că o doză mare de astfel de produse favorizează apariția tumorilor canceroase la rozătoare. Are efect estrogenic pronunțat. Există probe că ar contribui la creșterea colesterolului. La copii poate provoca reacții alergice, dă hiperactivitate. Interzis în SUA, Japonia, Marea Britanie, nu și la noi.
E 321 – Butil hidroxitoluen BHT – are aceleași utilizări și efecte ca și E 320.
Agenți de gelificare, îngroșare, stabilizatori
E 407 – Carageen este un emulgator natural, extras din alge marine. Admis în cantități relativ ridicate într-o întreagă grupă de alimente. Cercetări recente au demonstrat însă că acest produs are legătură cu producerea cancerului, chiar dacă nu direct, ci în formă denaturată. În unele țări este considerat extrem de toxic și periculos.
E 412 – Guma de guar reduce nivelul colesterolului, dar provoacă greață, crampe, diaree. Interzis în SUA.
E 413 – Guma de tragacanta, utilizată în produse alimentare, medicamente, inclusiv soluții nazale și tablete, în cantități cerute de rețete. Are potențial alergen.
E 414 – Gumă arabică atacă sistemul digestiv. Poate provoca alergii și iritații ale mucoaselor.
E 420 – Sorbitol, utilizat la acadele, fructe conservate, foi de plăcintă, siropuri farmaceutice, în cosmetică. Poate provoca probleme gastrice copiilor și sugarilor, de aceea trebuie evitată administrarea la aceste categorii de consumatori.
E 421 – Manitol, posibil alergen. Poate provoca disfuncții renale, diaree, greață vomă. Interzis ca adaos în mîncarea copiilor și sugarilor.
E 422 – Glicerol, utilizat în cîrnați, brînză, fructe conservate, lichior și vodcă. Poate provoca migrene. De asemenea, poate induce tumori, sensibilitate la lumină, greață, sete. Interzis diabeticilor.
E 440 – Pectină, utilizată în gemuri, jeleuri, sosuri. Poate produce disfuncții intestinale.
E 450-E 452 – Polifosfații, se presupune că ar favoriza apariția problemelor digestive și dau intoleranță.
E 461 – Metil celuloză, poate provoca obstrucții intestinale.
E 463 – Hidroxipropil celuloză, trebuie evitat, datorită efectului cancerigen. Interzis în unele țări.
E 474 – Sucrogliceride, de evitat, datorită efectului cancerigen. Interzise în unele țări.
E 483 – Stearil tartrat, de evitat, efect cancerigen.
Agenți de afînare
E 503 – Carbonat de amoniu, iritant al mucoaselor.
E 530 – Oxid de magneziu. Interzis în unele țări, pentru că este bănuit că provoacă cancerul.
E 553 (a) – Silicați de magneziu; de evitat, interzis în unele țări.
E 553 (b) – Talc; utilizat la ciocolată, produse de cofetărie. Este verigă în producerea cancerului la stomac.
E 554 – Aluminosilicat de sodiu, utilizat în sare, produse lactate și făină. Provoacă probleme ale placentei și este verigă în producerea bolii Alzheimer.
E 556 – Aluminosilicat de calciu ,utilizat în lapte praf. Aceleași efecte ca E 554.
Potențatori de gust
E 620 – Acid glutamic, trebuie evitat în alimentația copiilor. Produce arsuri gastrice și dureri puternice de cap.
E 621 – Glutamat monosodic, substitut de sare. Utilizat în conserve de ton, mîncăruri, înghețate. Are efecte adverse la astmatici, arsuri gastrice. Interzis în alimentele pentru copii și sugari.
E 622 – Glutamat monopotasic, substitut de sare. Produce greață, vomă, crampe abdominale, diaree.
E 627 – Guanilat disodic, poate provoca gută. Interzis la copii și sugari.
E 629 – Guanilat de calciu, idem E 627.
E 631 – E 633 – Inosinat disodic, utilizat la prepararea sardinelor și a cărnii. Poate provoca gută. Interzis în alimentația sugarilor și copiilor.
Îndulcitori artificiali
E 950 – Acesulfam potasic, utilizat în deserturi înghețate, lapte și produse lactate, produse de cofetărie, farmaceutice, pentru igiena orală. Există dovezi clare că provoacă tumori canceroase la animale și se consideră că are același potențial la oameni.
E 951 – Aspartam, admis la fructe, legume și produse prelucrate, băuturi nealcoolice, produse de cofetărie și patiserie, inghețate gumă de mestecat etc. Provoacă migrene și alergii. Și la acest îndulcitor există probe privind potențialul canceros.
E 952 – Ciclamat de sodiu, provoacă reacții adverse de mai multe tipuri, migrene și este potențial canceros. La șoareci a indus dereglări ale funcției de reproducere. Interzis în SUA și Marea Britanie.
E 954 – Zaharină și sărurile de sodiu, calciu, potasiu sînt considerate extrem de periculoase, întrucît a provocat cancer la animelele de experiență.
E 1442 – Amidon modificat, este învinuit că permite dezvoltarea bacilului Cereus. Toxiinfecțiile produse de acesta se manifestă prin greață, vărsături, febră, diaree. Interzis în produsele lactate acide (lapte bătut, iaurt, chefir, smîntînă), precum și în compoziția pastei de tomate.
Menționăm că, atunci cînd este permisă utilizarea acestor aditivi, dozele acceptate sînt mult sub baremurile de pericol. Problemele apar atunci cînd aceste doze nu se respectă sau atunci cînd se consumă mai multe produse în care aditivii sînt undeva, spre limita superioară de admisibilitate.
Aditivii de care nu trebuie să vă feriți:
E 306 – Tocoferol, vitamina E naturală. Se află în pește, soia și untura de pește.
E 300 – Acid ascorbic – Vitamina C naturală, anticancerigenă.
E 322 – Lecitină – antioxidant.
E 140 – Clorofilă – colorant natural.
(Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns