• în total, ei au folosit pentru consum și investiții, în luna septembrie, circa 150 de miliarde de lei • populația preferă în continuare moneda autohtonă pentru economii • scăderea depozitelor în bănci este cauzată de involuția dobînzilor oferite de băncile comerciale • luna trecută, paritatea leu/euro a cunoscut trei mari salturi • politica BNR este de a stimula creditarea în moneda românească, pentru evitarea dolarizării economiei naționale
Luna trecută, moneda națională românească a continuat să se deprecieze în „dinți de fierăstrău”, atît în raport cu dolarul, dar și față de moneda unică europeană. Fenomenul a fost cauzat atît de politica oficială de sprijinire a exporturilor, cît și de ultimele achiziții de materii prime pentru sezonul rece. La începutul lunii octombrie, dolarul era cotat la 33.055 de lei, pentru ca pe data de 30 a aceleeași luni, paritatea să fie de 33.463 de lei/ 1 dolar. Cea mai mare depreciere a leului, stabilită la licitațiile interbancare, s-a înregistrat pe 29 octombrie, cînd un dolar valora 33.500 de lei. Totuși, cea mai spectaculoasă devalorizare a înregistrat-o leul în raport cu moneda euro. Începînd luna de la paritatea 32.508 de lei/1 euro, primul salt al monedei euro în raport cu leul s-a consemnat pe 10 octombrie, cînd un euro a ajuns să coste 32.820 de lei, mai mult cu 370 de unități decît în ziua precedentă. Zilele următoare au dus la întărirea relativă a monedei românești, cea mai drastică scădere a monedei unice europene înregistrîndu-se pe 17 octombrie, cînd paritatea leu-euro a scăzut de la 32.606 lei/1 euro la 32.458 de lei/1 euro. Al treilea salt spectaculos a fost în 29 octombrie, cînd un euro a ajuns să coste 32.977 de lei, leul devalorizîndu-se atunci cu 419 unități (tabel 1). Luna trecută s-a încheiat cu raportul de 33.210 lei/1euro.
Salturile monedei unice și devalorizarea au fost determinate, pe de o parte de războiul de pe piețele financiare internaționale, cîștigat săptămîna trecută de euro, în defavoarea dolarului, și de stimulentele aplicate leului de Banca Națională a României (BNR), pentru prevenirea dolarizării economiei autohtone. Ca urmare, luna noiembrie a debutat cu o creștere a euro cu 201 unități, moneda unică valorînd 33.210 lei. Acesta pare să fie trendul pe care se va merge în continuare, deoarece în a doua zi de licitații interbancare, 4 noiembrie, leul s-a mai devalorizat față de euro cu încă136 de unități. Toate acestea s-a întîmplat în timp ce devalorizarea monedei românești față de dolar s-a menținut în limite relativ acceptabile, atît pentru exportatori, cît și pentru importatori. Lupta pentru supremație între euro și dolar nu a consemnat în România o victorie a monedei unice europene, raportul euro/dolar trecînd prin stadiile de 0,980, la începutul lunii octombrie, 0,990, pe 10 octombrie, 0,983, la sfîrșitul lunii trecute, și 0,991, la 1 noiembrie.
Banca centrală stimulează investițiile în moneda românească
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat, într-un interviu acordat recent, că dolarul s-ar putea scumpi cu 1.500 de lei pînă la finalul acestui an. Asta în conditiile în care politica declarată a băncii centrale este de a susține un program de apreciere a leului în termeni reali, adica moneda românească să se deprecieze, dar nu într-un ritm mai mare ca nivelul ratei inflației. În plus, săptămîna trecută, BNR a adoptat un set de măsuri menite să contracareze dolarizarea economiei, fenomen care se vede în special prin creșterea volumului de credite în valută. Ca urmare, BNR a majorat cantitatea de valută pe care băncile o țin în vistieria băncii centrale și a micșorat volumul de lei plasați obligatoriu la BNR. Pentru valuta plasată obligatoriu în conturile sale, BNR acordă o dobîndă anuala de 1%. În paralel, rezerva obligatorie în lei a scăzut de la 22% la 18%, însă banca centrală a scăzut și dobînda, cu 2%, de la 10% la 8%. Aceste măsuri au fost motivate de Mugur Isărescu prin aceea că în acest an, din ianuarie pînă în septembrie, creditul neguvernamental a crescut în termeni reali (peste rata inflației) cu 19,2 la sută. Fenomenul arată, în viziunea gunernatorulul BNR, că „procesul de creditare a întreprinderilor de către bănci a avut drum deschis”. „Dacă defalcăm însă cifrele, a mai argumentat Isărescu, vom constata că, în timp ce creșterea creditului în lei s-a situat cu mult sub medie, fiind de 9,7 la sută, creditul în valută a făcut un salt pînă la 33,7 procente (echivalent în dolari). Cu 14 procente peste medie. Sîntem în fțta unui dezechilibru ce ar putea dăuna sănătății sistemului de creditare. Ce vom face? Nu vrem să descurajăm creditarea în valută. De altfel, nici nu ar fi un moment potrivit în împrejurările în care, în lunile din urmă, costul resurselor în valută a scăzut puternic, atît din cauza reducerii dobînzilor în SUA, cît și în condițiile scăderii dobînzilor la depozitele în valută pe care le acordă băncile din România”.
Băcăuanii cred în continuare în leul românesc
Ultimele statistici ale BNR, referitoare la județul Bacău, relevă că băcăuanii au evitat la începutul toamnei să-și mai facă economii în lei și valută. Depozitele în moneda națională au scăzut chiar cu 10 miliarde de lei, explicația venind din scăderea continuă a dobînzilor oferite de bănci, ceea ce a făcut mai atractive certificatele de trezorerie. Pe de altă parte, dobînzile mici au stimulat consumul și investițiile, mai mari în prag de iarnă. Dacă luăm în considerare că, pînă în luna septembrie, economiile băcăuanilor creșteau în medie cu 150 de miliarde de lei lunar, rezultă că populația, care nu a mai depus în bănci în același ritm la începutul toamnei, a folosit această sumă pentru investiții. Totuși, băcăuanii și-au menținut încrederea în leu, depozitele în această monedă fiind de 64 la sută din volumul total al economiilor, circa 4.000 de miliarde de lei, inclusiv în valută (echivalent lei) (tabel 2). (Florin POPESCU)
Tabel 1 Cotațiile valutare, luna octombrie
Data dolar euro
1 33.055 32.508
9 33.097 32.450
10 33.148 32.820
16 33.205 32.606
17 33.227 32.458
28 33.413 32.558
29 33.500 32.977
30 33.463 32.909
Tabel 2 Comportamentul financiar al populației și agenților economici din județul Bacău
Septembrie 2002 UM Bacău
Total clienți (nebancari, neguvernamentali) nr. 515.769
-firme cu capital de stat nr. 369
-firme cu capital privat nr. 15.301
-persoane fizice nr. 497.604
-alții, inclusiv societățile de asigurări nr. 2.495
Total conturi nr. 722.467
-în lei nr. 676.407
-în valută nr. 46.070
Credite în lei mld. 1.776,33
– pe termen scurt mld. 1.438,99
-pe termen mediu și lung mld. 337,34
Credite în valută mld.lei 989,00
Disponibilități la vedere în lei mld. 850,01
-agenți economici mld. 801,24
-populație mld. 48,77
Depozite pe termen în lei mld. 3.059,01
-agenți economici mld. 677,76
-populație mld. 2.381,26
Disponibilități la vedere în valută mld.lei 779,67
-agenți economici mld.lei 279,82
-populație mld.lei 499,85
Depozite la termen în valută mld.lei 1.058,99
-agenți economici mld.lei 80,91
-populație mld.lei 978,08
Sursa: Banca Națională a României
Lasă un răspuns