Florin POPESCU
Citesc în presa centrală că prin alte locuri s-au epuizat formularele de înscrieri la preliminarele pesediste. Social-democrații susțin că nu se pot decide pe cine să pună pe listele la „parlamentare” decît dacă organizează niște alegeri interne. Cu tot tacîmul, fișe de înscriere, declarații de avere, declarații de interese, buletine de vot (electronice, e drept), liste de susținători etc. Ce mai!, un adevărat spectacol electoral. Numai la PSD Bacău listele de înscrieri sînt pustii. Doar unul s-a înscris pentru alegeri, alții mai zăbovesc.
Eu nu cred în aceste alegeri interne. Nu pentru că n-ar fi corecte – la urma urmei e treaba lor ce-și fac între ei pesediștii și politicienii în general -, ci pentru că sita asta nu poate cerne foarte bine. Spun asta, pentru că un actual parlamentar – Minodora Cliveti, să zic – n-ar reuși să convingă prea mulți colegi de partid să o aleagă. Deoarece n-o cunosc. Deși nu simpatizez din cale-afară cu persoană dată exemplu, nu pot să nu constat că activitatea sa de la Strasbourg nu are cum să impresioneze un pesedist de la coada vacii. Și atunci, la ce bun alegerile astea? Între ei, pesediștii nu se cunosc prea bine în acest moment, cu atît mai puțin sînt cunoscuți parlamentarii acestei formațiuni. Asta, în principal, pentru că democrația n-a funcționat niciodată la stabilirea listelor de candidați. Ați mai auzit ceva de o doamnă Moldovan, cum că ar fi deputat de Bacău? Nu?! Nici n-aveați cum, că nici măcar la alegeri nu și-a plasat tocul în asfaltul Bacăului, preferînd gropile de Capitală, de unde a și fost plantată direct în Parlament.
Cum să candideze un pesedist necunoscut la nominalizare, cînd nu-l știe încă nimeni, deși poate ar merita mai multă atenție? Iarăși spun: eu nu cred că alegerile astea au alt rol decît de a arunca praf în ochii oamenilor. Pasămite PSD se renovează singur, din interior. Adică uite, sîntem noi, dar alții, mai curați, mai uscați și nu udăm nici canapeaua. Ne-am ales între noi, cei mai buni sînt pe listă… Aveți încredere în noi, par social-democrații să ne spună. Asemenea sirenelor lui Homer, căci păcăleala nu poate fi prea departe.
Vor ajunge oare cei mai buni pe listă? Poate că da, poate că nu. La urma urmei, n-ar fi PSD singurul partid incapabil să trimită exclusiv valori în Parlament. Enervantă este însă această manipulare, acest spectacol pseudoelectoral, cum că nominalizările s-ar face democratic. Asta e, de fapt, o dovadă că PSD nu are un sistem propriu și funcțional de cernere a valorilor, iar nominalizările vor rezulta tocmai din lipsa de democrație.
Culmea, pesediștii apelează la „iepuri”, ca în atletism. S-a stabilit că, de exemplu, la Bacău, pot candida pentru nominalizare 45 de persoane. Asta, în condițiile în care partidele din tot județul pot trimite în parlament numai 15 persoane. În ultimul timp, zvonurile au început să zboare cam ca promisiunile electorale. Ba că X, ba că Y ar vrea să se înscrie în cursa electorală din interiorul PSD. Niște neica-nimeni, cu notorietate care tinde către zero, dar sufucient de cunoscute ca să dea impresia de concurență. Pe lîngă aceștia, vor candida adevăratele persoane susținute de partid. Și, cînd spun susținute de partid, mă gîndesc neapărat și la partea financiară. O campanie electorală costă mult. Nimeni nu finanțează campania electorală a unui candidat pe care nu-l agreează, chiar dacă respectivul a fost nominalizat de membrii de partid. Să riște oare PSD ca, în cazul unor alegeri interne libere, listele să aibă în frunte pesediști săraci sau nesusținuți? Nu cred, pentru că n-ar avea rost. Cine trage la jug pentru unul care n-are cu ce să răsplătească serviciile colegiale? Nimeni. Muncă benevolă se mai face doar pe la naivele organizații de tineret, dar și acolo, de-un timp, interesul poartă fesul.
Așa că – zic eu – agitația asta din PSD nu este decît un efort de imagine al partidului. PSD vrea să modifice cîte ceva, dar să nu schimbe nimic. Și nominalizările pentru „generale” nu sînt o loterie electorală, ci au rezultatele stabilite chiar de la start.
PSD nu este singurul partid încremenit în starea de început. Și alte partide au aceiași reprezentanți de mulți ani. Dar, cum am spus mai mult, e treaba lor ce-și fac politicienii între ei. Pînă la un punct, cînd electoratul se enervează și lovește cu ștampila de vot.
Lasă un răspuns