EDUARD ADAM
În România s-a dat de mult liber la furat. Fiecare trage cît poate pe spuza lui. E drept, unii au avut un start bun și acum se vede cît de „harnici” au fost. Își schimbă mașinile ca pe șosete și-și scot duduile la toate mondenitățile. Să fie înțeles, nu mă refer aici la toată lumea cu limuzine. Oamenii de afaceri să-și stăpînească sănătoși bunurile obținute prin muncă la firmele lor. Nu le pot face aceeași urare și celor care pe hîrtie primesc doar cîteva milioane de lei lunar, dar în schimb emană lux prin toți porii. A sărit pînă acum chestia asta în ochi vreunui „organ” pus să îi prindă pe corupți?! Nici vorbă. Doar presa i-a tot urmărit pe cei care s-au înfruptat ilegal din bunul public. Degeaba i-au cîntat ziariștii pe cei prinși la butoiul cu miere, că șefii de partid nu le-au făcut nimic.
O să pomenesc în acest context numele lui Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean Bacău. Președintele Consiliului Județean nu a fost dovedit că a furat, dar a acționat într-un mod care l-a aruncat în numeroase scandaluri. Ultimul se leagă de o licitație pentru aducțiune cu apă la Vultureni. Lupu și-a trimis cumnatul la acea licitație, deși acesta vroia să ajungă, după cum el însuși spune, la Podu Turcului, și l-a mai și sunat pe primar și i-a cerut să-i „ajute” cumnatul. Primarul din Vultureni l-a refuzat pe Lupu și a avut apoi de rezistat la presiuni. Lupu dezminte acum că ar fi recurs la așa ceva. Ce mai, un scandal în toată regula, iar motivul, specific românesc: banii. Și nu puțini: 26 de miliarde de lei.
Aș merge mai departe și aș spune că președintele Lupu nu are aproape nici o scuză pentru situația delicată în care a ajuns. Cu vreo doi ani în urmă, același Neculai Lupu a fost prins iarăși cu mîța-n sac. Nu, nu făcuse nici o ilegalitate. Era doar o chestiune de morală. Fratele său, Ioan Lupu, prin firma la care era acționar, repara școli și grădinițe în tot județul. Dar, nu știu cum, mai toate licitațiile erau cîștigate de el. Doar de firma lui. Neculai Lupu împărțea banii, fratele îi lua de la primăria din comună.
Veți spune că măcar atunci întreaga afacere trebuia privită cu înțelegere mai mare. Că atunci a fost prima dată cînd a ajuns în mijlocul unei afaceri cu cîntec. Ei bine, aici e marea problemă. Președintele Lupu mai avea „antecedente”. Mai fusese implicat înaintea acelui scandal și în altul, la fel de mare. Atunci, în „afacere” erau băgați și el, și soția, Otilia Lupu. Consiliul Județean, condus de Neculai Lupu, încheiase un contract de deszăpezire a drumurilor din județ cu Roman Impex, o firmă din Vrancea, la care era acționar nimeni alta decît Otilia Lupu. Adică președintele dădea banii, soția îi lua, prin Roman Impex. Soția a părăsit imediat firma, fiindcă au înțeles și ei, după o vreme, e drept, că nu e moral.
Or mai fi oare dintr-astea prin județul acesta?! Nu, nu cred… Dar ce spun eu, sînt doar simple întîmplări nefericite.
Lasă un răspuns