Nicoleta BICHESCU
Globuri, beteală, brazi, copii, cadouri, agitație. Cui nu-i plac sărbătorile de iarnă, mirosul de cozonac și de portocale, colindele și tihna unui Crăciun petrecut alături de cei dragi? Cine nu și-ar dori să reverse dimensiunea sentimentelor, cuantificată în bucurii strecurate sub brad? Mi-e teamă, însă, că pentru mulți, luna care începe nu va sta sub semnul bucuriei, ci va fi un nou motiv de amărăciune. Sînt mulți cei pentru care decembrie se va transforma într-un barometru al sărăciei, în neputința de a scoate din buzunar 100.000 de lei, pentru a cumpăra un cadou pentru un nepot sau pentru a pune pe masă o bucată de carne mai macră.
Dar, cel mai trist este că și acest decembrie ne va fi confiscat de cei care și-au făcut din suferință un capital numai bun de speculat. La Paște și la Crăciun se ivesc, mai întîi pe la colțuri, apoi se insinuează în viața noastră, încet, dar sigur. Devin dintr-odată darnici și binevoitori. Oferă bani, cadouri și promisiuni. Profită de cel mai mic prilej pentru a ieși în față, pentru ca lumea să afle gestul pe care l-au făcut. Coboară pentru o clipă din limuzinele lor în cocioabele amărîților și consumă apoi, în intimitate, doi litri de spirt pentru a-și asigura liniștea.
Luna cadourilor s-a transformat de cîțiva ani, în România și în Bacău, în luna demagogilor și politicienilor ahtiați după voturi și a oamenilor de afaceri care încearcă să se pună bine cu Dumnezeu, cumpărîndu-și împăcarea cu cîteva milioane de lei. Va urma o avalanșă de gesturi gratuite și fără nimic creștin și profund în ele, făcute doar din dorința de a mai atrage cîteva voturi în plus sau pentru a spăla o imagine șifonată. Nimeni nu neagă nevoia unor astfel de gesturi. E, poate, lucrul cel mai înălțător, să duci bucurie și speranță într-o familie apăsată, să vezi licărul din ochii unui copil resemnat că pe la el Moș Crăciun nu va trece.
Avem nevoie de generozitate, dar de acea generozitate care vine din credință, din dorința de a-l ajuta pe cel care se zbate în nevoi. Avem nevoie de gesturi făcute din suflet, de cei care au clădit și a căror putere e dată de muncă, de respect și de înțelegere. Văd Crăciunul ca pe un dar făcut nouă și care poate însemna puterea de a dărui. Va urma, însă, o avalanșă de daruri care „dau bine”, făcute de cei care nu se gîndesc nici o clipă la oameni, la adevăratele lor probleme și care se amăgesc că totul e trecut cu vederea, dacă au făcut un gest de Crăciun.
Va urma o inflație de minciuni învelite în poleială, de politicieni și partide altruiste, de oameni de afaceri îmbrăcați în costume furate de la Moș Crăciun. Printre ele, se vor strecura și acele puține gesturi firești, menite să aducă lumină. Pentru a rezista circului care va urma, fiecare om cu scaun la cap va trebui să își facă o rezervă zdravănă de lămîi.
Lasă un răspuns