Ovidiu PAULIUC
Partidul România Mare (PRM) tinde să se transforme definitiv în ceea ce părea de la bun început: o gogoriță electorală, o sulă în coasta oamenilor serioși, un fel de încurcă-lume, de păpușă gonflabilă a pesediștilor. Mai mult, PRM are șanse mari să ajungă doar un partid debusolat ca și liderul său, care s-ar putea chinui să prindă pragul electoral la toamnă. Sensibilizați doar de rudotel și alte calmante, ideologii PRM și-au băgat în ceață electoratul, atras inițial de antisemitism și naționalism medieval. Apoi, Vadim a întors armele, s-a apucat de vizitat foste lagăre de exterminare, s-a apucat de înălțat statui de șefi de stat israelieni și de lăudat statul evreu. Ceea ce nu este deloc rău, dar nici pe departe credibil cînd vine din partea unui lider care s-a lăudat de multe ori cu prietenia sa cu d-alde Jirinovsky sau Jean-Marie le Pen.
Din fericire, cetățeanul mărunt, fără prea multe principii, după cum l-a caracterizat Corneliu Iacobov, a arătat că începe să caște ochii. Și asta s-a văzut la alegerile locale, unde PRM a luat praful de pe tobă, spre deosebire de vremurile bune, cînd înfiora pînă și Occidentul cu procentele sale. Acum, însă, PRM-ul a făcut doar o mărgică la Bacău. Are trei consilieri județeni – să spunem acceptabil, și doar unul în Consiliul local Bacău – aproape lamentabil. Să spunem că asta a dorit electoratul, din ce în ce mai puțin numeros al PRM, căruia liderii locali ai partidului ar trebui să-i acorde toată atenția și respectul și, mai ales, să tragă cu dinții să nu îl piardă.
Numai că lucrurile stau cu totul altfel. Vadim a declarat că PRM-ul se va alia la Bacău cu PSD-ul doar dacă nu mai e Sechelariu prin preajmă. Iar Sechelariu este prin preajmă, după cum o dovedesc urmașii săi, plantați deocamdată, pînă la o eventuală numire oficială, la intrările celor mai importante cabinete din Prefectură și Consiliul Județean. Și cu toate astea, jocurile politice și, mai ales, interesele personale, au împins mărgica PRM taman spre PSD, exact cît a trebuit ca balanța să se încline spre binele devalizatorilor de județ de pînă acum și de acum încolo, în veci, dacă nu ne vom deștepta odată.
Cel mai prost din toată afacerea asta va ieși electoratul PRM, amăgit încă o dată de ditirambele tribunului. Cum mai tuna și fulgera împotriva baronilor locali, a îmbogățiților peste noapte, a corupției! Cum îi mai asuda fruntea sub lumina reflectoarelor de prin studiourile de televiziune, cum îi mai spurca pe neaveniți! Și uite așa, a reușit să mai adune o brumă de electorat. Numai că de unde era să știe electoratul, în ziua de 6 iunie, că la Bacău există un șef de filială care va demola „principiile” tribunului, care își va vinde „verticalitatea” pe doi arginți, respectiv pentru cele două posturi de vicepreședinte la Consiliul Județean. Pentru că, într-adevăr, posturile respective înseamnă arginți, pentru cei ce le ocupă și, bineînțeles, pentru cei care i-au ajutat să le ocupe.
Așadar, se poate spune că Vadim și-a sedus electoratul, iar subordonații săi de la Bacău l-au abandonat în brațele baronilor PSD. Consecințele se vor vedea la toamnă, la „generale”, cînd PRM are șansa istorică pentru noi toți să nu mai găsească locuri în Parlament pentru Dolănescu sau Irina Loghin. Mai mult, ar putea ajunge un partid de buzunar, iar începutul în această direcție a fost făcut la alegerile locale. Cel puțin la Bacău. Numai că rămîne de văzut pentru buzunarele cui. Pentru ale celor doi viitori vicepreședinți PRM de la Consiliul Județean, sau tot pentru pesediștii care au dus deja orașul și județul la faliment.
Lasă un răspuns