Universitatea „G. Bacovia”, din Bacau, a fost, la sfirsitul saptaminii trecute, gazda unei reuniuni in care au fost prezentate si dezbatute Experientele ajustarilor fiscale largi in Uniunea Europeana si in Romania in perioada crizei economice. Invitatii Senatului universitatii au fost, intre altii, deputatul Viorel Stefan, presedintele Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor, senatorul Radu Catalin Mardare, secretarul Comisiei de Politica Externa si Afaceri Europene a Senatului Romaniei, conf. univ. dr. Cristian Socol, de la Academia de Studii Economice Bucuresti, si Petre Terzi, vicepresedinte al Asociatiei Mediatorilor Financiar-Bancari din Romania. La dezbatere au mai participat profesori ai Universitatii „G. Bacovia” si reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie, ai Directiei Judetene a Finantelor Publice, ai filialei Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, ai Societatii de Investitii Financiare Moldova, din Bacau si altii.
Tema dezbaterii a fost sustinuta de Cristian Socol, dar preambului ei a fost prezentat de Viorel Stefan. „Eu cred ca Romania are nevoie de economisti – a spus deputatul. Din lipsa lor, tara a pierdut enorm. Este o mostenire grea, din vechiul regim. Dar, dupa 1990 am descoperit ce inseamna procese de privatizare conduse fara evaluari prelalabile, cit de multe intreprinderi au falimentat, pentru ca in managementul lor a lipsit o gindire economica, am descoperit cum poate monopolul de stat sa devina privat, iar consecintele au fost pe masura, ca de exemplu majorarea preturilor in zona resurselor energetice si cite altele. Lipsesc economistii necesari pe palierele de decizie legate de politicile publice, de pe nivelul menagementului la operatorii comerciali, dar si cei care sa imbunatateasca nivelul de cultura economica a poporului. Este foarte importanta formarea, in procesul educativ, a spiritului antreprenorial, a intelegerii modului in care se creaza valoarea adaugata, dobindirea abilitatilor de a evita riscurile, de a reevalua etc.”
De acolo de unde exista, totusi, o masa de profesionisti, inclusiv din mediul academic, ei constata ca vocile lor nu sint ascultate de factorii de decizie. Aceasta este una dintre bolile cronice ale societatii romanesti. Oamenii politici incep, totusi, sa inteleaga importanta reuniunii de idei, indiferent de doctrine, pentru intocmirea de strategii economice care sa stea la baza oricarei decizii luate in acest domeniu. O dovada a fost si reuniunea de ieri, de la Bacau. „Intrebarea care se pune, acum – a mai spus Viorel Stefan – este daca masurile de austeritate luate de guvern vor da rezultatele scontate. Au fost aplicate ajustari fiscale foarte dure, care au facut din 2010 un an al sacrificiilor, iar despre 2011 se spune ca va fi anul in care vom iesi din criza economica. Dar, obiectivele asumate in relatia cu institutiile financiare internationale inseamna ajustare de deficite si mai dure, de peste 2% din PIB. Chiar si in 2012. Care va fi impactul asupra evolutiilor din societate? Eu cred ca inca mai avem o sansa de a ne replia”.
Concluziile analizei prezentate de Cristian Socol sint legate de realitatea ca daca Romania, in perioada 2005 – 2008, a intrat in anumite derapaje din punct de vedere macroenomic (prin persistenta unor deficite ridicate – deficitul bugetar, de cont curent, consumul mai mare decit productia), dupa ajustarea fiscala operata pe timp de criza vom intra in alte dezechilibre (explozia datoriei publice si a datoriei externe). „Ni se spune ca modelele de crestete economica – a opinat Cristian Socol – se vor schimba si vom trece de la motoare de crestere volatile (consumul, importurile) la motoare sustenabile de crestrere (investitii, exporturi si consum). Dar, putem demonstra ca aceste motoare de crestere nu se vor schimba foarte mult, iar modelul economic pe care Romania spera sa-l aiba in viitor nu este sustenabil. Datele arata ca, de fapt, la noi masurile de austeritate au fost abordate mai mult din punct de vedere cantitativ. Se merge la un nivel al echilibrului mai jos, pentru a nu mai avea deficite ridicate, dar foarte putin vorbim de o crestere intensiva, de calitate”.
Asupra concluziilor acestei analize vom reveni.
Lasă un răspuns