Elevii olimpici merită să știe !

Olimpiadă la „Corectitudine”

Dan Popa

Interviul care urmează cuprinde mărturiile unui fost olimpic național, candidat la lotul internațional, participant ani de-a rîndul la olimpiadele naționale (a reprezentat județul Bacău vreme de cinci ani), atît la vîrsta școlii generale, cît și la cea a liceului. Ne răspunde la întrebări despre mersul unei olimpiadei școlare.

Rep: Este totdeauna cinstită admiterea la faza națională a olimpiadei?

Inv: Nu. Există județe în țară în care admiterea la națională s-a făcut abuzîndu-se de buna credință a elevilor și/sau a unor profesori. Am întîlnit asemenea abuzuri în două județe, atît ca elev, cît și ca profesor supraveghetor.

Rep: Dați-ne cîteva exemple.

Inv: Teze de nota 10 la județeană sînt „din greșeală” sau intenționat corectate încît să rezulte note sub 8. Poate depune mărturie domnul actual inspector de fizică Gh. Asavei, care a urmărit el însuși rezolvarea unei contestații depuse cu ocazia unei „județene” de fizică. Teza era perfectă, ba chiar depășea nivelul cerut și abia după contestare a căpătat nota meritată, 10.

Rep: Este posibil ca valoarea tezei să nu mai conteze ?

Inv: Da. La o olimpiadă județeană – NU ÎN JUDEȚUL NOSTRU – la care am asistat în calitate de profesor, notele primilor participanți s-au acordat după apartenența la liceul de origine. Regula a fost „Primul de la noi, următorul de la ei, următorul de la alții”. Toți elevii din fruntea listei au primit note de la 9 la 10, iar departajarea s-a făcut acordînd zecile de sutimi în conformitate cu aparteneța școlară. „Să aibă și liceul cutare un loc pe podium, să avem și noi unul” etc. Cu această metodă, departajarea și algerea celor care merg la națională s-a făcut foarte ușor, fără a se mai citi în amănunt tezele. Toate liceele au fost satisfăcute.

Rep: Se copie la olimpiadele județene ?

Inv: Probabil nu o dată. Personal am asistat la „faza” cînd a fost prins copiind la o (n.n. olimpiadă) județeană chiar reprezentantul liceului gazdă. A fost prins de un supraveghetor, culmea profesor tînăr de la același liceu și care nu cunoștea toți olimpicii școlii. E cazul să vă spun că elevul incorect a fost lăsat să scrie mai departe, iar profesorul care a „gafat” astfel s-a ales, după cum mărturisește, cu o dojană zdravănă din parte șefului de catedră de acolo?

Rep: Există și alte forme de falsificare a rezultatelor olimpiadei județene?

Inv: Da. Majoritatea se bazează, atît la națională, cît și la județeană pe conceptul de „informație trapă”, folosit și în teoria codurilor.

Rep: Pentru cititorii noștri, ce este o informație trapă ?

Inv: O informație cerută pentru a obține rezultatul corect dar care este dată dinainte doar cui trebuie. În criptografie ea este cheia cifrului.

Rep: Puteți da exemple de asemenea metode?

Inv: Da. Un profesor care pregătește elevi pentru olimpiada județeană alege cele mai rare și mai dificile probleme și îi pune pe aceștia să le învețe. Ulterior propune direct sau prin interpuși probleme pentru alcătuirea subiectelor, evident aceleași. Dacă pică subiectul, elevul ACELUI profesor are practic calea deschisă.

Rep: Dar subiectele se trag la sorți !?

Inv: Exact, și de aceea, cînd mai mulți profesori practică această metodă olimpiada devine loteria profesorilor și nu întrecerea elevilor.

Rep: Prezența profesorilor universitari la olimpiadă e o garanție?

Inv: Nu întotdeauna. Judecați și dumneavoastră după următoarul exemplu: În 1986, la o națională de Fizică, Prof. Univ. A. Hristev (n.n. autorul cunoscutului manual verde de Fizică de clasa a X-a ) a propus ca problemă de concurs o definiție care se găsea în cursul domniei sale (nota bene, olimpiada era pentru liceeni). Nu exista nimic asemănător în manualul de liceu. Un candidat din Bacău rezolvă problema prin negație, prin eliminare arătînd ce NU satisface definiția dată, (rămîneau, evident, exact obiectele dorite), pune la punct cu argumente științifice două perechi de profesori corectori (cîte una pentru fiecare subiect la care fusese depunctat) și forțează pe tovarășul care s-a recomandat A. Hristev la a recunoaște: „Meritai două puncte mai mult (n.n. ceea ce ar fi însemnat intrarea în lotul național) dar nu pot să afișez o asemenea notă ca răspuns la contestație căci ne facem de rîs ca profesori. Te aștept să vii la Universitate, ca student…”

Rep: De ce s-a întîmplat acest lucru? Avea domnul profesor A. Hristev vreo pilă ?

Inv: Nu e imposibil. Cert este că profesorul din Bacău care însoțea delegația a relatat că o teză i-a fost luată de la corectat pentru a i se acorda (tezei și implicit candidatului favorizat) o altă notă, probabil mai mare. Această mărturie făcută în prezența unei întregi delegații pare să confirme ipoteza dumneavoastră. Miza era plecarea în străinătate.

Rep: Erau posibile favoritisme și cu ocazia probei practice ?

Inv: Da. Unul era să lași candidații favorizați, cu calculatoare de buzunar la ei sau ceas cu calculator ascuns prin buzunare, deși formal regulamentul interzice aceasta. Altă metodă consta în a respinge o abordare experimentală, chiar făcută după carte, cerînd în schimb abordarea dintr-o carte diferită. E tot o metodă cu informație trapă, bazată pe faptul că unii candidați n-au de unde să știe că li se cere soluția dintr-o ANUME carte. Mulțumesc unui tovarăș profesor (S.) din Timișoara pentru ilustrarea acestei tehnici.

Rep: În fața acestor manevre ce fac elevii candidați ?

Inv: Unii nu mai participă la olimpiade, îndată ce află. Acest lucru cred să se întîmplă mai des la București, unde pentru promovarea unor „localnici” se fac adesea manevre asemenea celor de mai sus. Scrisori ale unor foști olimpici mi-au confirmat că elevii cunosc deja aceste lucruri. Unii elevi renunță la materia la care au gustat „deliciile” olimpiadelor și se profilează pe alte meserii.

Rep: Cum vi se pare faptul că elevul Vladimir Manea s-a calificat la două olimpiade naționale?

Inv: O notă bună pentru organizatorii băcăuani. De obicei județul, care știa pe cine a promovat la prima dintre olimpiade, acorda locul întîi la a doua unui ALT candidat, pentru a avea doi reprezentanți ai județului la olimpiadele naționale. Alternativa de a da ambele premii aceleiași persoane incuba uneori riscul ca județul să piardă participarea la națională la una dintre materii.

Rep: Să încheiem într-o notă mai optimistă. Cum vă distrați cînd erați elev olimpic?

Inv: Colegii mei mai mari numărau la premiere cîți iluștri anonimi localnici (din localitatea care găzduia olimpiada națională) și cîți bucureșteni urcă pe podium, în fiecare an.

Rep: Alte preocupări ale olimpicilor care erau ?

Inv: Veteranii olimpiadelor colecționau probleme și devenise o tradiție să le transmitem, oral, noilor veniți, elevilor din clasa a IX-a. Era un amuzament suplimentar pe lîngă farsele electronice sau pirotehnice și participarea obligatorie la discotecă. M-aș bucura să aflu că tradițiile s-au perpetuat.

Notă: Din fericire, nu chiar toate olimpiadelele județene și naționale se desfășoară așa. Dar, dacă elevi fiind, dați o teză perfectă și pierdeți premiul în favoarea lui X sau a lui Y, e bine să nu vă frămîntați ce-ați fi putut greși, ci să știți dinainte cum merg uneori lucrurile la olimpiada școlară.