Sinuciderea unei fetite de 12 ani a provocat un val de comentarii care au trecut peste faptul ca orice sinucidere este tratata ca un caz de urgenta în psihiatrie. Toti comentatorii s-au napustit asupra scolii, ca de obicei, sau asupra unor adolescenti care se declara ca apartinind unui curent repede pus la stilpul infamiei. Am vrut sa vad si eu despre ce este vorba si am fost surprins de cit de multa informatie se gaseste pe internet. Mi s-a parut cu atit mai condamnabil faptul ca multi comentatori îsi dau cu parerea fara sa afle mai întii despre ce vorbesc. Exista un site „oficial” al comunitatii emo, www.emo-kids.ro, de pe care citez: „Termenul de „emo” vine de la „emotional” care ne poate duce, eventual, cu gindul la acele persoane ceva mai sensibile, afective, si usor de impresionat. „Emo” este, de fapt, starea pe care persoana ce se considera astfel o are datorita unor deceptii peste care nu a putut trece (în cazul unora) sau datorita simplului fapt ca „filmul a fost prea frumos pentru a se termina astfel” sau a unor versuri „ce deprima” (în cazul altora). Cert este ca aceasta stare nu apare doar de dragul de a fi „emo” ci, dupa cum au demonstrat si unii specialisti în domeniul psihologiei, de pe urma unor traume ce au modificat modul de a gindi, de a actiona. Cum se identifica un emo-kid? De multe ori aceste persoane au tendinta sa se urasca, sa se considere inferioare celorlaltor persoane, sa fie extrem de aspre cu ele însele, toate acestea, culminind, uneori, cu tentative de sinucidere.” Termenul a fost folosit initial în muzica (1985), pentru a defini o varianta de rock. Acum el defineste un stil de viata, a depasit muzica. Privesc la fotografiile unora si parca vad personaje din desenele animate japoneze. Deschideti si dumneavoastra „Animax” pe tv, sau „TvTokio medianet” si veti vedea unde sint modelele acestor adolescenti. Recomandari foarte profesionist facute am gasit pe un blog al „animafan”, care nu-i chiar de virsta lor (n.1940!), dar prezinta entuziasmat un ultim film: „Caietele mortii”! Cit îi priveste pe cei care se declara „emo”, ei semneaza „death_angel”, „sufleTpierdut”, „Psychotic Freak”, folosesc un excesiv argou de internet si în afara de saluturi si exclamatii, de cele mai multe ori vulgare, nu au ce spune. Am intrat pe un blog al carui nume este destul de tentant: http://antitot.blogspot.com si am descoperit un tinar nu doar sensibil, ci si instruit, si capabil de a se implica în viata sociala, chiar în politica, nici urma de alienare daca punem în paranteze numele teribilist al blogului. La cealalta extrema, iata ce poate „comunica” pe forum o adolescenta: „buna, sint si eu noua pe forum… ma cheama mari si sunt din cel mai plictisitor oras bistrita. nu am prea multi prieteni îmi place sa ascult muzica si sunt dependenta de ciocolata si messenger îmi place mult stilul asta emo numai ca la noi în oras nu se gaseste nimik fain si cam atâta de zis…” Un forumist îi raspunde: „chiar vei muri, crede-ma amintirea ta ramâne vie” Aici alienarea este evidenta, dar nu din cauza scolii, nici a orasului de provincie sadovenian, ci datorita unui deficit de comunicare. Comunicarea nu însemna doar comunicare verbala, se spune ca doar 28% dintr-un mesaj contine comunicare verbala, componenta emotionala este mult mai importanta. Acesti copii simt ca le lipseste iubirea despre care nici nu stiu mare lucru, ei cred ca iubirea înseamna doar sex. Un Sfint Parinte spune ca Dumnezeu îi iubeste pe oameni prin oameni, deci ei trebuie sa învete sa iubeasca si sa se simta iubiti. Ei nu stiu sa se bucure, doar Iisus dupa ce a înviat a spus „bucurati-va”! Bucurati-va ca traiti în aceasta lume care este „pridvorul raiului”, cum spune Parintele Iustin. Ei nu stiu ca mai presus de orice omul trebuie sa aspire spre cele trei virtuti de care vorbeste Sfintul Pavel: credinta, nadejdea si iubirea. Parintii, profesorii, ceilalti adolescenti trebuie sa-i iubeasca si sa-i faca sa se bucure, sa-i fereasca de aspiratii demonice care îi duc la depresie, dar mai presus de orice trebuie sa-i îndrume spre Biserica, unde sufletul lor va învia si negrul în care se îmbraca acum va fi risipit de Lumina Lumii.
Ioan NEACSU
Anna a zis
Way….urask durerile de kap,de dinty,de stomak,urask viatza,urask kokalarii,fraierii de pe strada anti`emo,babele ke dorm în biserika….urask kam tot…sy în mod spekial insektele….