Englezii de la Valea Budului

Am plecat spre tabară de la Valea Budului cu intenția de a onora invitația făcută de administratorul taberei de aici, Ștefan Țintaru. Tocmai se inaugurase oficial tabăra, ceea ce putea fi subiectul unui material. Ne gîdeam că vom scrie o știre și gata. „Informația” de la Valea Budului s-a dovedit a fi, însă, cu totul alta: 12 englezi și o finlandeză îi vor învăța, timp de două săptămîni, limba lui Shakespeare pe micuții care vin în tabără. Ideea de a organiza tabără de limba engleză la Valea Budului a apărut în urmă cu patru ani, atunci cînd Dinu Apopei, președintele organizației „DAD International”, a dorit să pună în practică recomandarea unui prieten. „Am organizat tabere de limba engleză în mai multe locații și, în urmă cu patru ani, am zis să încercăm și la Valea Budului. Acum am revenit pentru a patra oară consecutiv, dovadă că ceea ce am găsit aici ne place foarte mult”, a explicat Dinu Apopei. O idee care s-a dovedit a fi cît se poate de inspirată, atît timp cît tabăra de la Valea Budului a devenit neîncăpătoare. Cererile au curs, însă, și din partea studenților englezi, numărul celor care s-au înscris pentru a veni ca lectori de vacanță în România în această perioadă depășind 500. Pînă la urmă, la Bacău au venit 12 englezi și o finlandeză. De ce au făcut-o? „Din punctul nostru de vedere, cred că aici e mai multă nevoie de noi, decît, de exemplu, în programul Camp America”, a explicat Leiah Bryant, studentă la film și televiziune, pentru ca Sarah Daikin să o completeze: „Cu cît e mai departe, cu atît e mai bine. E foarte interesant că aici sînt diferențe mari de cultură și istorie”. De altfel, cunoștințele multora dintre ei despre România se reduceau, pînă mai zilele trecute, la Dracula. „Bineînțeles că toți am auzit de Dracula, dar în ce mă privește, am auzit de la prieteni că în România sînt oameni drăguți și peisaje minunate. Se poate întîmpla ca aici să fie dezavantaje economice, dar e foarte bine prin prisma a ceea ce poate însemna România din punct de vedere geografic”, a spus Zacharias Pieri, studenț la istorie și științe politice, care nu și-a ascuns intenția ca, într-o bună zi, să se întoarcă la București ca ambasador al Marii Britanii.

Printre englezii de la Valea Budului există, însă, și două persoane care au ceva mai multe legături cu țara noastră. „Veterana” grupului, Tanya Chant, are, la 28 ani, propria afacere ca designer de îmbrăcăminte pentru copii, dar și străbunici români. „Părinții bunicilor mei s-au născut în România și, la începutul secolului XX, au emigrat în Anglia. În ceea ce mă privește, e pentru prima dată cînd vin aici”, a explicat Tanya. Pe certificatul de naștere al Amandei Miller scrie, însă, în dreptul rubricii „locul nașterii”, Mangalia. „Tata este din Constanța, unde a și cunoscut-o pe mama. A fost vaporean, dar, în urmă cu 30 de ani, s-a stabilit la Londra. Se numea Melencu, dar și-a schimbat numele în Miller”, ne spune Amanda, care a fost în România de 21 de ori și „rupe” cîteva cuvinte în românește. Cea mai tînără profesoară de limba engleză de la Valea Budului este Gemma Pilling, care, la 17 ani, nu a terminat încă liceul, dar lecții în limba marelui Will dau și finlandeza Emma Laine, Leanne Beesly, Mary-Ann Stevens, Jennifer Lyon, Sarah Skelton, care în viața de zi cu zi e studentă la limba și cultura japoneză, jurnalista Meghane Grove sau Benedict Jacka. Cu tată armean și mamă australiancă, acesta este, de fapt, una din marile speranțe ale literaturii engleze. Dinu Apopii ne spune că, pînă la 22 de ani, Benedict a scris deja patru romane, din care ultimul îi va apărea, în toamnă, la o prestigioasă editură londeză, „care cu greu publică un scriitor atît de tînăr”, după cum a explicat șeful „DAD International”. Toți cei 13 vor sta la Valea Budului două săptămîni, dar toți aștepată cu sufletul excursia la Castelul Bran. Nu au spus-o cu voce tare, dar speră să simtă pepielea lor ce înseamnă Contele Dracula. (Eduard CUCU)