Din Argolida nu se poate iesi prin sud fara a trece prin Epidaur, pe pamintul sfint calcat de Zeus si Hera, unde se afla sanctuarul lui Asclepios, zeul tamaduirii, locul unde am ascultat mitul erotic cu Zeus si sora sa, Hera.
Ne îndepartam de Naplion în leganarea adormitoare a autocarului, îmbietoare la atipeala si la o siesta prelungita dupa, pe de o parte, dejunul greoi, cu nelipsitul usturoi al bucatariei grecesti si, pe de alta parte, cu mereu nesatioasa – motiv pentru care se consuma pe nesimtite si în cantitati impresionante – hrana spirituala consumata în cursul diminetii sub forma de sandvici: felii de impresii de calatorie între felii de mitologie.
…Ne apropiam de Epidaur. Istoricul Tocilescu a început o mica prelegere pentru cei din jur:
– Coronis, fiica regelui Fleghias, a urcat pe ascuns pe muntele Tition, de linga Epidaur, unde l-a nascut pe Asclepios, fiul lui Apolo. Imediat dupa nastere, tinara mama a murit, iar noul – nascut a fost alaptat de o capra si aparat de un ciine, pina ce un cioban a trecut pe acolo. Vazind ca pruncul era înconjurat de o lumina divina, el a început sa-l venereze imediat si l-a luat la adapostul lui. Apoi, Apolo l-a luat pe Asclepios în grija centaurului Hiron, care l-a învatat pe Asclepios din tainele medicinii si ale plantelor medicinale. Dar, mentorul a fost depasit de discipol, care a început sa ghiceasca viitorul si, mai important, sa învie oamenii. Zeus, cind a auzit ca Asclepios a început sa transforme oamenii din muritori în nemuritori, ca zeii, l-a omorit cu un fulger.
…Intrasem în incinta Sancturului lui Asclepios. Ghida a venit cu unele precizari: „Sanctuarul lui Apolo cuprinde: 1) propileele, adica intrarea monumentala, 2) templul lui Asclepios, unde, la statuia zeului Asclepios, se aduceau ofrande animale sau vegetale 3) „abatonul”, adica o camera imensa unde pacientii petreceau o noapte cu speranta ca vor avea viziunea vindecatoare a zeului Asclepios. 4) amfiteatrul, în care aveau loc spectacole. Era suficient ca pacientii – orbi, muti, schiopi, paralitici, femei sterile, raniti de razboi – sa petreaca o noapte în „abaton” ca, a doua zi, ei sa se trezeasca vindecati.
…Am iesit din sanctuarul lui Asclepios. La insistenta studentului Albanoapte, istoricul Tocilescu a început mitul cu Zeus si Hera printr-o întrebare:
– De ce sceptrul Herei avea în prelungirea lui un cuc?
– …
– Hera a pus cucul în virful sceptrului pentru a-i aminti lui Zeus, ori de câte ori îl vede, de modul cum a fost pacalita de stapinul din Olimp pentru a fi sigur ca ea îl va lua de sot.
– Cum? s-a repezit studentul.
– Se povesteste ca într-o iarna geroasa, Zeus s-a metamorfozat în cuc. Vazându-l, Hera l-a luat la sinul ei pentru a-l încalzi, dar Zeus s-a transformat în barbat.
– Si Zeus nu a mai plecat de acolo pina ce Hera nu l-a acceptat ca barbat, adica, am vrut sa spun: de sot, a finalizat studentul mitul.
– Nu vedeti în mitologia greaca decit defecte umane capitale: adulterul, incestul, crima, în genere, paricidul fratricidul.
– Si violul, a adaugat discipolul.
– Pina la sfirsitul excursiei, va veti da seama ca mitologia greaca are si partile ei bune: punctul 1., este cea mai poetica, referintele ei provenind, în principal, de la poetii Homer sau Hesiod, punctul 2., a fost prima din lume care a desacralizat zeii, astfel ca, subpunctul 2a., zeii pot fi înselati de oameni, subpunctul 2b., zeii pot fi exclusi din Olimp si, subpunctul 2c., oamenii au posibilitatea de a deveni olimpieni.
– Da, mai am timp sa reflectez, domnule profesor.
Doru CIUCESCU
Lasă un răspuns