Eroi au fost

Cu prețul sacrificiului

Luptele aprige din anul 1917 desfășurate pe teritoriul județului Bacău – la Slănic, Oituz, Cireșoaia, Tg.Ocna -, au fost hotărîtoare pentru soarta României. Trupele române, reorganizate în cadrul Armatelor 1 și 2, cuprindeau 15 divizii de infanterie, 2 de cavalerie, 4 regimente de artilerie grea și 12 escadrile de aviație. Misiunea franceză condusă de generalul Berthelot ridică material și moral armata română. Nicolae Costăchescu, martor ocular al acelor vremuri, nota în „Jurnalul de campanie”, marți 13 decembrie: „Pe la orele 5, bătăi puternice în ușă fac ordonanțele să deschidă unui curier de la divizie venit cu ordine. Maiorul, cu ochii împăienjăniți, cu fruntea încrețită, aprinde lanterna sa de la căpătîi și strigă la un soldat să facă lampa mare. Descifrează ordinul primit să plecăm imediat la ânțărcătoare, în fundul văei Cașinului, unde să fim astăzi la orele 10 dim(ineață). Mergem pe jos, cu trenul, cum se va putea, să oprim înaintarea inamicului dinspre Clăbuc și Fata Moartă.
Sar în sus. Așadar, totul a fost adevărat!…
M(iercuri) 21.12. Măgura Cașinului. Sînt la rezervă; pe linie este altă companie… Maiorul (comandantul batalionului) se străduiește să se lege cu telefon de comanda sectorului; nu-i ajunge firul, îi mai lipsește vro sută de metri; mai mare ciuda. Dar în fine, e aproape; altă dată era la distanțe mult mai mari. Pe la orele 2,00 se produce un atac pe poziția unde ne aflam noi, la poiana triunghiulară. Nemții atacă puternic; ai noștri din măști răspund cu un foc viu, care le oprește avîntul. Cîmpul de tragere în poiană fiind bun, inamicul are pierderi grele. Dar nu se lasă. De cîteva ori revine cu valuri noi și răzbesc să se apropie de creastă. Văzînd că atacurile se succedă, am crezut bine să pregătesc compania de a interveni la nevoe.
După vreo oră de asalturi repetate adversarul dă peste cap pe ai noștri și ocupă creasta, intrînd în măștile noastre și trăgînd acum la vale în pădure, în noi, de la rezervă. Acei respinși erau adăpostiți sub creastă și erau mai feriți decît noi. Pădurea cu fagii ei bătrîni ne proteja însă, așa că rar era cîte cineva atins.
Primesc ordin de a contraataca și reocupa linia; cer în susținere încă un pluton de la comp(ania) a 10-a…
în fine, după cîteva salturi, împinse din toate părțile, ne vedem în linia celor respinși, încheiem un lanț aproape neîntrerupt. Acum, două-trei salturi și sîntem pe creastă; dar aceasta-i partea cea mai grea: întîi ieșim în teren descoperit, apoi ne apropiem prea tare în bătaia liniei de măști… Sergentul Boloșca, care-și conducea secția din mijloc, cade cu un picior zdrobit de gloanțe. M-a impresionat deosebit liniștea lui, fără să se vaete, fără să se plîngă, fiind pus pe targă de brancardieri, mi se adresează hotărît, cu voce tare: „Să trăiți domnule locotenent, și să scăpați țara de dușmani”. Priveam targa ce-l purta legănîndu-se acum pe umerii brancardierilor ce plecau la vale… Din toată puterea plămînilor strig înaintarea, cu rezultate neînsemnate; ne măcinăm pe loc. Sergentul Vizariu cade mort, serg(entul) I. Vornicu rănit; caporalii Piu Ion și Coca Vasile răniți. Văd căzînd morți: Răduțu, Joja, Ghilan, Jăpu ș.a. Văd că aceste pierderi scad moralul asaltatorilor și în clipa aceea grea îmi vine în minte să fac o încercare; spun gorniștilor ca la semnalul meu să sune atacul, iar plutonul de lîngă mine să strige cu toții ura. în adevăr, la comanda „Năvăliți, ura!”, gorniștii sună de răsună văile și un puternic ura iese din piepturile tuturor. Ca prin farmec, tot lanțul sare ca mișcat de un resort și năvălește asupra inamicului în linia de măști… Și nemții trebue să fi fost surprinși de așa vacarm; după zgomotul uralelor părea că năvălește un batalion. într-o clipă tot lanțul a fost sus pe creastă peste munți; s-a încins o luptă corp la corp, în care baioneta a lucrat din plin…
îndată se vede că sîntem stăpîni pe linie; am rămas puțini, dar și din nemți abia cîțiva mai încercară să se ridice, rostogolindu-se în geamăte ce par de fiară, umplînd atmosfera de un miros pronunțat”.
Aveau să tragă concluzia: cu românul să nu te pui! (Eugen ȘENDREA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!