Eroica

Mirabila pasiune

De sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou, la Cercul Militar Bacău a fost organizată o activitate deosebită: aniversarea a 15 ani de la înființarea Corului Veteranilor de Război – formație artistică constituită la 23 decembrie 1988 din inițiativa Asociației Veteranilor de Război „General Eremia Grigorescu”- Bacău.

Această activitate, patronată de președintele Asociației – colonel în retragere Hăineală Pintilie – s-a bucurat de prezența a numeroși invitați din comunitatea băcăuană, membri ai APRIA (Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii) Bacău, membri ai Asociației Naționale a Cadrelor Militare în rezervă Bacău ș.a.

Atmosfera a fost destinsă, oaspeții fiind încîntați de colindele tradiționale interpretate de corul veteranilor.

Am dorit să aduc la cunoștinta cititorilor această activitate nu numai pentru a o evidenția și a le mulțumi organizatorilor pentru momentele emoționante oferite, dar și pentru a-i informa că este singurul cor bărbătesc din țară, al veteranilor de război cu vîrste cuprinse între 80 și 93 de ani – o parte dintre eroii noștri din al doilea război mondial. Am ascultat colide cîntate de fostul profesor de limbi clasice Bejenariu Ion, în vîrstă de 93 de ani, alături de mai „tinerii” săi colegi, trecuți de 80 de ani.

După ce afli că între anii 1941-1945 Armata română pierdea, în medie, 646 de militari pe zi, așteptai să vezi dacă supraviețuiești carnagiului; mergeai pînă la Nistru, ajungeai pînă în Munții Tatra și mai ai puterea, după 60 de ani, să-ți încînți auditoriul interpretînd, într-un cor bărbătesc, cîntece patriotice și colinde!

Incă de la înființare, prin munca susținută a profesorului Alexandru Vrînceanu, corul a fost răsplătit cu aplauze în sala Ateneului, în cea a Casei de Cultură din Bacău, dar și pe alte scene ale județului și țării.

A susținut recitaluri, invitat fiind la unități militare, în licee, cu ocazia dezvelirii unor monumente ale eroilor, ca și la „Podul de Flori” de peste Prut. De multe ori a fost acompaniat de fanfara militară a Garnizoanei Bacau.

In aceste acțiuni de suflet venerabilii coriști nu au fost sprijiniți de nici o societate civică. Transportul se asigură de către Asociația Veteranilor de Război Bacău din fondurile strînse de la aceiași bărbați care au luptat pe front. Prin întreaga lor conduită, acești oameni sînt de-a dreptul excepționali. Și-au respectat jurămîntul față de țară și poporul român atunci, în anii de încercări eroice de pe fronturile războiului, îl respectă și acum, după 60 de ani. Au fost mulți dar, din păcate, rămîn tot mai puțini.

Pentru faptele lor de arme, au fost distinși cu înalte ordine și medalii din parte României, URSS, Cehoslovaciei, Angliei: „Mihai Vitezul”, „Steaua României”, „Coroana României”, „Virtutea Militară”, „Bărbăție și Credință”, „Serviciu Credincios”, „Steaua Roșie”, „Pentru Vitejie”, „Pentru Merite în Luptă”, „Crucea de Război” și multe altele.

Acum, după zeci de ani de muncă în slujba poporului român, căruia i-au jurat credință, au pensii între 2 și 4 milioane de lei, cu toate că printre ei se află profesori, doctori, ingineri, ofițeri de carieră.

Statul nostru le acordă unele facilități, ca recunoaștere a meritelor lor din Războiul de Intregire a Neamului: 12 călătorii anuale, gratuite, pe CFR, gratuități privind abonamentele tv-radio, telefon și transportul în comun urban. Dar cred că, în loc de călătorii gratuite, mai bine li s-ar acorda niște bonuri valorice de masă, lunare.

Ce putere sufletească fantastică au acești oameni de excepție!?

Cînd știi cît ai suferit pentru poporul tău, ajungi, după cîteva decenii („neșansa” supraviețuirii?!) să te întrebi: cu ce plătești întreținerea, curentul electric, gazul, pîinea de azi și de mîine, toate celelalte trebuințe? Cu ce ești vinovat? Pentru cine (sau pentru ce) plătești?!

Totuși, găsești puterea să menții coeziunea unui colectiv, care este acest de-a dreptul magnific cor bărbătesc al veteranilor de război – și să le aduci aminte celor de lîngă tine de țară, prin cîntece patriotice, colinde și alte piese de repertoriu.

Să facem o comparație între evenimentele prezentate în mass-media între 16-25 decembrie a.c. și acest eveniment „oarecare”, concertele de colinde de sărbători ale corului veteranilor de război.

Mă gîndesc la „ciolaniada” și fuga de răspundere prezentate în direct privind perioada scurtă a transferului de putere din 1989 -1990, la scoaterea în față, pe „sticlă”, a unor puștani care mai au încă acnee juvenilă, ca „speranțe” ce vor impune „noua ordine” în România. In același timp îmi apar în ochii minții acești demni bărbați, care, deși suferă împreună cu familiilor lor, găsesc puterea să ne îmbărbăteze (tot ei!). Găsesc puterea să-și respecte jurămîntul față de țară și popor, depus acum 6-7 decenii și ne amintesc pentru ce sîntem copiii lor. (comandor aviator (r) Mina HURDUGAN)