Eurodeputatul Benea, după aprobarea bugetului de 1.800 mld. euro: Moldova are nevoie de autostradă, iar cea mai prietenoasă cu mediul și cea mai fezabilă este A13 Bacău – Onești – Brașov

Bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027 și pachetul NextGen EU au fost aprobate, a anunțat eurodeputatul băcăuan Dragoș Benea. „După mai multe săptămâni de negocieri, timp în care Polonia și Ungaria au blocat aprobarea lor, cadrul financiar multianual 2021-2027 & pachetul NextGen EU au fost, în sfârșit, aprobate. La capătul unui an complicat, în care pandemia a făcut ca votul de la distanță și tele-munca să fie regula, nu excepția, UE poate privi înainte. La fel și România, nu fără inerente îngrijorări”, a declarat Benea.

Cele 1.800 miliarde euro aprobate se compun din: 1074 mld. euro – bugetul UE pentru perioada 2021-2027, din care României îi vor reveni aproximativ 48 mld euro; 750 mld euro – pachetul Next Generation EU (din care 693 mld euro sunt alocați Mecanismului european de redresare și reziliență – României îi vor reveni 30 mld. euro, din care 13 mld. euro granturi, 17 mld. euro împrumuturi).

La prima vedere, sumele par îndestulătoare, a spus Dragoș Benea, dar, în lipsa unor proiecte mature și fezabile, „vorbim despre bani care momentan există doar pe hârtie”. Absorbția lor se va realiza contracronometru, pentru că redresarea economică nu poate aștepta: ea trebuie făcută în primii doi ani, până la finalul lui 2022.

„Aceasta este și marea noastră provocare ca țară, iar modul în care guvernul PNL a conceput Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în total dispreț față de uzanțele și cutumele europene, arată că deja am pășit cu stângul pe acest drum. De unde și criticile justificate ale Comisiei”, a afirmat eurodeputatul PSD Bacău.

Pilonii pe care Uniunea se sprijină pe termen mediu și lung vor fi digitalizarea și inovarea, reziliența, coeziunea, tranziția justă spre o economie verde și scăderea cu cel puțin 55 la sută, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), comparativ cu nivelul emisiilor din 1990.

Sunt obiective mai mult decât îndrăznețe, care vor testa capacitatea administrativă a României și viziunea guvernanților săi.

Prin Mecanismul de tranziție justă, de exemplu, lucrătorii din zona mineritului și a industriei petroliere, ambele mari producătoare de GES, vor beneficia de fonduri pentru reconversie profesională către alte industrii, mai puțin poluante, în contextul noilor rigori de mediu care vor duce – cel mai probabil – la închiderea minelor rămase în România. Va fi guvernul capabil să facă față acestei provocări, acestei tranziții care la noi în țară va avea un pronunțat cost social?

Nu în ultimul rând revin la o temă arzătoare, care a făcut obiectul intervențiilor mele în plenul Legislativului european – autostrada către Moldova. Nu putem aspira la dezvoltarea acestei regiuni fără o autostradă care să lege Moldova de Transilvania: legăm nu doar provincii istorice între ele, ci și oameni, clădind astfel conștiința apartenenței la aceeași națiune.

Am mai spus-o: nu văd o Românie cu două sau trei viteze, așa cum guvernul PNL se străduiește să facă, abandonând politicile de coeziune și menținând decalajele istorice dintre regiuni, de dragul unor primari și președinți de CJ-uri din Ardeal. Moldova are nevoie de autostradă, iar cea mai prietenoasă cu mediul, cea mai eficientă sub aspectul costurilor și cea mai fezabilă este una singură: A13 Bacău – Onești – Brașov. Pentru acest obiectiv ne vom bate până la capăt, eu și colegii mei!

– eurodeputatul Dragoș Benea