Eurodeputatul Benea: „PNRR, fără soluție de traversare a Carpaților cu autostradă spre Moldova. Ce fel de redresare și reziliență obține statul finanțând un tunel de 7 km sub Cluj Napoca?”

PNRR nu prevede nicio soluție pentru traversarea Carpaților, constată eurodeputatul Dragoș Benea, într-o analiză publicată în această dimineață. România solicită 7,62 miliarde euro, cea mai mare sumă cerută prin Plan, dar peste jumătate din bani sunt destinați proiectelor din Transilvania. „Ce fel de redresare și reziliență obține statul român finanțând săparea unui tunel de 7 km sub municipiul Cluj Napoca?”, întreabă Benea.

„PNRR riscă să devină o pârghie de accentuare a disparităților și decalajelor între regiuni, pe fondul marginalizării Moldovei și Olteniei. «Coeziunea teritorială», unul din cei 6 piloni ai Facilității europene de redresare & reziliență, e ca și inexistentă în PNRR”, concluzionează eurodeputatul PSD Bacău.

PNRR Transport: Peste jumătate din bani merg în Transilvania. Fără soluție de traversare a Carpaților cu autostradă spre Moldova

Câteva constatări de ordin factual:

– PNRR a primit, formal, undă verde – urmează ca în termen de 4 săptămâni, deci undeva către finalul lui octombrie, Consiliul European – prin intermediul unei decizii de „punere în aplicare” – să valideze evaluarea PNRR făcută de Comisie. Abia mai apoi, prin noiembrie, putem vorbi de un acord de finanțare pentru partea de granturi alocată României prin Facilitatea europeană de redresare și reziliență.

– În ceea ce privește capitolul „Transporturi”, România solicită 7,62 miliarde euro, cea mai mare sumă cerută prin Plan, DAR:

1. PNRR nu prevede nicio soluție pentru traversarea Carpaților.

Deși de 3 ani avem lege aprobată pentru A8 „Autostrada Unirii”, cei care în noiembrie 2018 au votat-o în Parlament, respectiv PNL & USR/PLUS, n-au fost în stare să facă nimic, odată ajunși la guvernare, pentru a împinge peste Carpați această autostrada. Să nu uităm: „dreapta” conduce de 2 ani (oct. 2019), timp în care nu s-a întâmplat nimic relevant pe acest proiect.

Studiul de fezabilitate aferent tronsonului montan Tg. Mureș – Tg. Neamț (ce trece prin Parcul Național Ceahlău), intersectându-se în proporție de 55% cu arii protejate & rezervații naturale, a fost respins de CNAIR la sfârșitul lui august, cu zeci de pagini de obiecții și critici.

2. Autostrada A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani: „coloana vertebrală” a Moldovei are în licitație pentru executarea lucrărilor doar tronsonul Ploiești – Buzău (63 km), adică abia a cincea parte din lungimea totală a A7 (324 km).

Celelalte tronsoane – respectiv, Buzău – Focșani (83 km); Focșani – Bacău (96 km); Bacău – Pașcani (82 km) – sunt împotmolite în diverse stadii birocratice, deși fostul ministru Drulă ne-a bombardat cu postări în care declara că toate tronsoanele din A7 vor fi scoase la licitație pentru execuție lucrări până în septembrie 2021. O minciună sfruntată.

NOTĂ: A7 a fost pus pe hartă de guvernarea PSD (2017 – 2019), care a construit primii 16 km de autostradă din Moldova (prin centura Bacăului) și a demarat proiectarea pentru celelalte tronsoane din A7.

3. Se cer prin PNRR 2,59 miliarde euro pentru modernizarea a doar 311 km de cale ferată, din totalul de peste 10.000 km (!) câți numără rețeaua feroviară din țară.
Cu acești bani se intenționează modernizarea a două căi ferate în vestul țării: ARAD – TIMIȘOARA – CARANSEBEȘ și CLUJ – EPISCOPIA BIHOR

4. În ceea ce privește achiziția de „Material rulant”, se solicită 250 milioane euro pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen, o tehnologie aflată abia la început în Europa (singurul tren cu hidrogen din UE a fost dat în traficul comercial de pasageri în aprilie 2021). Deși avem fabricanți consacrați de material rulant pe electricitate, prin PNRR se cer doar 110 milioane euro pentru modernizarea a 30 de locomotive electrice și 100 de vagoane (InterCity & Regio).

NOTĂ: În România nu există nicio stație de încărcare cu hidrogen pt. trenuri. În plus, licitația anuțată de Drulă vizând achiziția a 40 de trenuri (rame) electrice regionale a fost anulată, în august 2021, de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

5. Metroul din Cluj – 310 milioane euro pentru un proiect cu 96 luni (8 ani) termen de implementare, peste limita 2026 prevăzută în Facilitatea de redresare și reziliență. S-a forțat prinderea în PNRR a 30% din proiect (un tunel de 7,5 km, magistrala Cluj are 21 km în total) – ca și organizarea Untold, cu dispensă politică de la guvern, metroul a fost înghesuit în Plan în schimbul voturilor pro-Cîțu la congresul PNL.

O întrebare: ce fel de redresare și reziliență obține statul român finanțând săparea unui tunel de 7 km sub municipiul Cluj Napoca?

CONCLUZII:
– peste jumătate din suma cerută pentru Transporturi merge în Transilvania, direcționată către proiecte de infrastructură din această parte de țară (căi ferate, metrou, capete de autostradă);
– PNRR riscă să devină o pârghie de accentuare a disparităților și decalajelor între regiuni, pe fondul marginalizării Moldovei și Olteniei;
– „coeziunea teritorială”, unul din cei 6 piloni ai Facilității europene de redresare & reziliență, e ca și inexistentă în PNRR.

– eurodeputatul Dragoș Benea