Eurodeputatul Dragoș Benea, după întâlnirea cu Raffaele Fitto: „Trebuie să părăsim logica ipocrită a cordonului sanitar”

Eurodeputatul Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului European, susține că experiența europeană a colaborării cu politicieni proveniți din partide conservatoare ar putea fi un model și pentru politica românească. Declarațiile au fost făcute după revenirea vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, în cadrul Comisiei REGI.

Discuțiile s-au concentrat pe strategiile europene pentru regiunile periferice și pe progresele înregistrate în 2026 în implementarea politicii de coeziune.

34,6 miliarde de euro, realocate prin evaluarea intermediară

Benea a evidențiat modificările aduse politicii de coeziune prin „mid-term review”, al cărui raportor a fost în Parlamentul European.

Potrivit datelor Comisiei Europene, 186 de programe au fost modificate, iar 34,6 miliarde de euro au fost realocate către priorități strategice. Printre acestea se numără competitivitatea, apărarea, locuințele, reziliența în domeniul apei și energia.

Eurodeputatul băcăuan subliniază că aceste schimbări au permis statelor membre să redirecționeze fonduri europene către domenii care au căpătat o importanță mai mare în contextul actual.

„Mă bucur să avem în dl. Fitto un partener serios de dialog”, afirmă Benea, care susține că în conducerea instituțiilor europene ar fi fost depășită, în opinia sa, logica etichetărilor politice.

Benea: „Politicieni despre care cândva se spunea că ar fi «extremiști» pot contribui”

O parte importantă a mesajului transmis de eurodeputatul PSD vizează poziționarea politică a lui Raffaele Fitto.

Fitto este vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Coeziune și Reforme. Benea amintește că acesta provine din Fratelli d’Italia și face parte din familia politică europeană ECR, aceeași familie politică europeană în care se află AUR.

Pornind de aici, eurodeputatul susține că includerea lui Fitto în conducerea Comisiei Europene reprezintă un precedent pentru modul în care ar putea fi abordate și în România relațiile dintre partidele politice.

„Dacă la Bruxelles s-a degajat ca soluție onorabilă cooptarea în conducerea Comisiei Europene, într-o poziție de vârf, a unui om politic provenit din rândurile așa-zișilor «extremiști», nu văd de ce la București nu am putea face același lucru în viitoarea guvernare”, afirmă Benea.

Critici la adresa PNL și USR

Eurodeputatul critică ceea ce numește „logica politicianistă a popularilor și progresiștilor europeni”, identificând PNL cu familia popularilor europeni și USR cu gruparea liberală europeană.

Benea acuză cele două partide că folosesc tema „extremismului” în scop electoral și susține că România ar trebui să renunțe la ceea ce numește „cordonul sanitar” în raport cu partidele considerate extremiste.

„Trebuie să părăsim logica ipocrită a «cordonului sanitar» și cantonarea în scenarii de lucru foarte convenabile demersurilor electorale ale popularilor (PNL) și progresiștilor (USR), dar în niciun caz României”, afirmă acesta.

Benea face referire și la transferurile de parlamentari între partide, susținând că PNL a preluat parlamentari proveniți din zona politică pe care anterior o caracteriza drept extremistă.

În final, eurodeputatul leagă această temă de situația politică de la București, afirmând că perioada de instabilitate politică din ultimele luni ar demonstra, în opinia sa, limitele actualelor formule și „experimente” politice.

„Ultimele luni de ruliu și tangaj politice – cu un guvern demis, dar care nu se mai dă dus – sunt dovada pertinentă că astfel de stratageme sunt falimentare, iar costul acestor improvizații și experimente îl plătesc toți românii care, mai devreme sau mai târziu, ne vor taxa la vot”, conchide Dragoș Benea.