Eveniment publicistic

Revista ATENEU, 400

Cultura băcăuană marchează, în aceste zile de început de an, un

moment de referință al istoriei publicisticii literare românești: apariția

numărului 400 al revistei „Ateneu”. În editorialul semnat de unul

dintre fondatorii seriei noi a acestei prestigioase publicații, poetul

Sergiu Adam se confesează: „Primul număr al revistei a apărut în

ziua de 19 august 1964. Visul nostru devenise realitate”. De

atunci, alte 399 de ediții au văzut lumina tiparului, făcînd istorie. O

istorie scrisă de condeie de excepție, precum cele ale lui Radu

Cîrneci și Eugen Uricaru, George Bălăiță, Ovidiu Genaru, Cicerone

Cernegura, Mihail Sabin, George Genoiu, Vasile Sporici,

Constantin Călin, Calistrat Costin, o întreagă pleiadă de poeți,

romancieri, critici de artă. Creatori de cultură. Iată, de altfel, ce

spune, referindu-se la acest eveniment, unul dintre colaboratorii

constanți ai revistei, criticul Cassian Maria Spiridon: „Fondată de

poetul Lacustrei, George Bacovia, și prietenul său, Grigore

Tabacaru, în anul 1925, revista Ateneu își reia apariția în perioada

cvasidezghețului ceaușist al anilor 60, nu departe de formatul

actual, cu o frecvență lunară. Tinerii, pe atunci, care preiau revista,

reușesc în scurt timp să o impună în peisajul publicistic național, nu

foarte bogat la acel moment, demonstrînd vitalitatea culturală a

urbei bacoviene”. La rîndul său, scriitorul ieșean Grigore Ilisei,

colaborator statornic și prieten apropiat al revistei, este de părere că

„ceea ce i-a dat putere să supraviețuiască atît de bine a fost spiritul

ateneist, avînd ca valoare supremă frumusețea și eternitatea

spiritului”, pentru ca Ovidiu Genaru să exclame: „400 de numere,

ce performanță uluitoare! În 2004 va împlinmi 40 de ani de la

apariție! O adevărată Biblie a creativității noastre. Viață lungă,

Domnule Ateneu, și la mai mare!”.

Din sumarul acestui număr jubiliar am reținut eseul Nicoletei

Blănaru, „Hyperion. Numen și lumen”, cronicile literare „Cruciada

dreptului la cuvînt” și „Paradisul sub forma unei biblioteci”, semnate

de Carletta Elena Brebu, respectiv Petru Scutelnicu, paginile de

versuri ce reunesc creații ale mai tinerilor poeți Daniel Ștefan

Pocovnicu și Valentin Tudose, interviul profesorului Ioan Dănilă cu

ing. Ștefan Odobleja jr., fiul marelui savant român Ștefan Odobleja,

intitulat „Nu vreau decît să mi se facă dreptate”. Reține, de

asemenea, interesul, pagina „eveniment” , în care Carmen

Mihalache semnează un amplu material despre „Festivalul Național

de Teatru I.L. Caragiale 2002. Semnează în acest număr și Ion

Fercu – fragmentul literar „Inamicii muzeului”, Liviu Dănceanu –

„Interviu în oglindă” (mondo musica), Victor Mitocaru – „Luminile

orașelor” , Constantin Călin – „In labirint” (rubrica arte și meserii),

Ștefan Radu „-Turcia. Orașul care unește două continente”. (Mihai

Buznea)