Creșterea animalelor, fiind una dintre ocupațiile predilecte ale oamenilor din zonă, prezintă o importanță deosebită pentru agricultura Bacăului, datorită condițiilor favorabile ce permit creșterea principalelor specii (bovine, ovine, porcine, cabaline etc). „Interesul pentru creșterea animalelor rezultă din aceea că zootehnia joacă un rol important în economie, pe de o parte asigurînd sursa de aprovizionare a populației cu produse alimentare (ouă, carne, lapte), iar pe de altă parte asigură necesarul de îmbrăcăminte și încălțăminte”, arată Daniela Măgirescu, de la Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bacău, într-o analiză asupra acestui sector economic. „Nu mai puțin importantă este creșterea animalelor și pentru că este o activitate consumatoare de materii prime vegetale, o parte dintre acestea neavînd altfel nici o utilizare (pășuni, fînețe), și este considerată totodată o mică industrie producătoare de îngrășăminte naturale, gunoi, considerate cele mai ieftine și nepoluante îngrășăminte”, apreciază Daniela Măgirescu. În analiza realizată de DJS s-a pornit de la condițiile naturale, tradițiile și, nu în ultimul rînd, de la cererea de produse de origine animală. Astfel, pe lîngă efectivul total de specii, este necesară evidențierea în primul rînd, în mod separat, grupa femelelor de reproducție (vaci, scroafe, oi, găini ouătoare etc).
Dezastrul a început după 1990
Luînd ca reper anul 1990, în anul 1997 efectivele erau mai mari doar la cabaline, cu 3.471 de capete (^21,6 la sută) și la categoria vaci, juninci, cu 4.971 de capete (^8,6 la sută), restul speciilor de animale înregistrînd scăderi substanțiale: caprine (-26.342 de capete), ovine (-147.315 capete), porcine (-111.880 de capete), bovine (-41.567 capete), albine (-9.482 de familii) și păsări (504.174 capete). Deci, după anul 1990, efectivele de animale, cu excepția cabalinelor, au fost în declin, tendința de scădere fiind evidentă. „Privatizarea incorectă și haotică a dus la reducerea efectivelor, astfel că, în urmă cu doi ani, comparativ cu anul 1990, mai existau doar 47,1 la sută caprine, 52,1 la sută ovine, 54,9 la sută porcine, 70,6 la sută bovine, 76,3 la sută albine, 96,4 la sută păsări, excepție făcînd efectivele de cabaline, care au crescut de 1,57 de ori, subcategoria vaci, bovilițe, junici (^7,8 la sută) și subcategoria păsări ouătoare adulte (^10,3 la sută)”, spune Daniela Măgirescu. Potrivit statisticianului, reducerea drastică a fost cauzată în principal de „distrugerea sectorului de stat, prin nealimentarea corespunzătoare a efectivelor de animale din complexele industriale, porci, păsări, bovine, prin demolarea abuzivă și agresivă a fermelor zootehnice, prin nefolosirea unor însemnate capacități de producție zootehnice echipate modern”. Prin urmare, după 1990, efectivul de animale a scăzut la „cote alarmante”. Măgirescu exemplifică această involuție prin bovine, unde „specia se reface cel mai greu și am fost dați înapoi cu ani buni”, afirmație valabilă și pentru alte specii de animale.
La sfîrșitul anului 1990, din stocul de animale ale principalelor specii, sectorul privat deținea doar 54,6 la sută – bovine, 26,1 la sută – porcine, 30,6 la sută – păsări, 67,7 la sută – ovine, 92,2 la sută – albine, 99,9 la sută – caprine și 100 la sută – cabaline. Imediat după anul 1990 a urmat etapa privatizării, în care urma să se treacă în proprietatea gospodăriilor individuale o serie de animale, precum bovine, porcine, păsări. „Această perioadă de privatizare parcursă într-un timp scurt, neîndrumată și greșit concepută, a dus la distrugerea efectivelor, astfel că din puținul care a mai rămas sectorul privat deține ponderea covîrșitoare la toate speciile”, afirmă Daniela Măgirescu. Statisticianul afirmă că acum șeptelul județului Bacău se află aproape în totalitate în proprietate privată, 99,7 la sută bovine, 98,5 la sută porcine, 99,2 la sută ovine, 99,7 la sută cabaline și sută la sută albine, păsări și caprine, la nivelul anului 2001. Situația prezentată este dramatică, dacă ținem seama de faptul că, la nivelul gospodăriilor populației care dețin o mare pondere în sectorul zootehnic, efectivele de animale au scăzut comparativ cu anul 1990 cu 3,4 la sută la porcine, 23,8 la sută la ovine, 52,9 la sută la caprine și cu 17,9 procente la albine.
Producția animală s-a dus și ea la vale
În linii generale, producția animalelor a urmat linia de evoluție a efectivelor de animale. Astfel, o serie de probleme precum lichidarea complexelor zootehnice, lipsa oricărei subvenții pentru crescătorii de animale a condus la scăderea producției de carne, de la 75,9 mii tone în 1990 la 57,7 mii tone (-26,7 la sută) în 2001, în ultimii ani ajungîndu-se la situația „nefirească” de a se consuma o gamă largă de astfel de produse din import. Pe fondul neglijării complete a acestui sector, producția totală de carne a scăzut, în schimb s-a mărit aportul sectorului privat la acest indicator, producția din domeniul privat crescînd de 1,6 ori în 2001 față de 1990.
• Bovine. Specia bovine asigura în 1990 23,3 la sută din producția de carne a județului și 92,2 la sută din cea de lapte. În timp, producția de carne de bovine s-a diminuat atît cantitativ, cît și ca procent în total producție de carne, iar volumul de lapte de vacă și bivoliță a crescut cu 32,2 la sută în anul 2001, comparativ cu 1990, ca și procentul deținut de acesta în total producție de lapte. Scăderea volumului de carne de bovine își găsește justificare în reducerea efectivelor cu 29,4 la sută în perioada analizată, timp în care au crescut efectivele de vaci, fenomen „resimțit pozitiv și în evoluția cantității de lapte de vacă și bivoliță”, după cum arată raportul Direcției de Statistică.
Producția de carne de bovine (mii tone greutate vie) a scăzut de la an la an, ea reprezentînd doar 54,8 la sută din cantitatea anului 1990. Producția totală de lapte de vacă și bivoliță a crescut în 1997 cu 31,3 la sută față de 1990, după care a urmat o perioadă de scădere, în 1998-1999, ajungînd ca în anul 2001 cantitatea de lapte de vacă să fie de 1.539,8 mii hectolitri. „În ceea ce privește producția medie anuală de lapte pe o vacă, evoluția este îmbucurătoare, randamentul din ultimii ani pe o vacă fiind în creștere de la 2.242 de litri în 1990 la 2.736 de litri la sfîrșitul perioadei analizate.
• Porcine. Creșterea porcinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei, fiind o adevărată industrie agricolă de carne de asigura în 1990 circa 31,6 la sută din producția de carne a județului. În perioada 1990-2001, producția de carne de porcine a județului Bacău a înregistrat o tendință de scădere cu 33,3 la sută (8.000 de tone), de la 24.000 de tone, la 16.000 de tone. Acest fenomen a fost cauzat de reducerea cu 45,1 la sută a numărului de porcine, efectivele la sfîrșitul anului 2001 fiind de 153.942 de porci, din care șase la sută reprezintă scroafele de prăsilă.
• Ovine și caprine. Efectivele de ovine și caprine au urmat în această perioadă o linie de declin, spune Daniela Măgirescu, fiind chiar „cea mai accentuată dintre toate categoriile de animale”. Începînd cu anul 1990, efectivele de ovine și caprine au scăzut sistematic, ajungînd în 1997 la un număr de 211.190, cu peste 45 la sută mai puțin decît în 1990. De asemenea, s-a redus și numărul de oi și mioare cu 36,6 procente. În intervalul 1997-2001 a urmat o perioadă de relativă stagnare a acestor efective, numărul acestora oscilînd în jurul valorii de 200.000.
• Creșterea păsărilor. În condițiile favorabile de la noi, creșterea păsărilor are toate șansele de a deveni o activitate foarte eficientă, în principal datorită faptului că nu necesită investiții prea mari, putînd fi practicată în gospodării individuale, avînd un rol important în alimentația populației, mai cu seamă pentru că această carne este ușoară și mai ieftină decît cea de porc. De asemenea, păsările au o perioadă de reproducere rapidă, cu o productivitate și un cost relativ scăzut. Astfel, această categorie este singura care, deși după 1990 s-a înscris pe aceeași linie descendentă ca a celorlalte animale, a reușit în ultimii ani să se redreseze, producția crescînd cu 3,8 la sută peste nivelul anului 1990. Nu aceeași situație se constată la producția totală de ouă, care a scăzut cu 3,5 la sută, de la 231,7 milioane de bucăți la 223,5 milioane de bucăți. „Acest sector zootehnic ar fi cunoscut, poate, după 1990, o ascensiune remarcabilă, dacă cel puțin pentru consumul intern s-ar fi apelat la producția proprie și nu la importuri, care de multe ori au o calitate îndoielnică, sub valoarea producției românești”, arată specialistul de la DJS.
Lasă un răspuns