Enoriașii romano-catolici maghiari din Bacău vor beneficia de slujbe oficiate în limba maternă, la biserica Sfântul Nicolae, de lângă Piața Centrală. Decizia este o premieră, iar decanatul de Bacău a anunțat deja enoriașii când vor avea loc slujbele.
Beneficiari vor fi în principal ceangăii care s-au declarat de limbă maghiară, la recensământ.
Oficierea slujbelor în limba maghiară a fost inițiativa unui băcăuan, care, în septembrie 2018, a trimis o cerere către decanul Bisericii Catolice din Bacău, pr. Isidor Dâscă. Enoriașul a explicat că, potrivit datelor recensamantului din 2011, în Dieceza de Iași, 2.000 de persoane s-au declarat de limbă maternă maghiară. Numai în județul Bacău (în afara localităților Agăș și Ghimeș Făget) au fost numărați 1.500 de maghiari.
„Din păcate, aceste persoane nu au posibilitatea să se bucure de serviciile bisericești în limba maternă. În toată Moldova, numai la Iași se ține lunar o slujbă în maghiară și la unele sărbători mai mari”, a arătat petentul. Spre deosebire de romano-catolici, maghiarii de religie reformată, deși sunt numai 35 de persoane, au parte de o slujbă lunară, în limba maternă, încă din 1974.
Petiția a fost susținută de 7 organizații ceangăiești și a ajuns la Episcopia Romano – Catolică din Iasi, unde a fost aprobată de Ms. Petru Gherghel. Începând din ianuarie 2019, în ultima duminică a fiecărei luni, se va sluji în limba maghiară la biserica Sfântul Nicolae. Pentru celebrare au fost numiți pr. Felix Măriuț, paroh de Faraoani, și Pr. Andrei Varga, paroh de Valea Seacă.
Prima oficiere în limba maghiară este programată pentru duminică, 27 ianuarie 2019.
Īn fine ! Doamne ajută-ne ! În al 24-lea ceas.
Dicsértessék a Jézus Krisztus !
Well-loved. Like or Dislike:
50 
10
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
13 
33
Suntem 2000 la Pustiana, dar in toată dieceza!?
Ne bucurăm enorm de mult!
Mulțumirii Excelenței sale, Petru Gherghel!
Imáink meghallgatásra találtak!
Köszönjük szépen Csíksomlyó-i Szűz anya!
Well-loved. Like or Dislike:
46 
16
AZ ÚR LEGYEN VELETEK
LÉLEKBEN VELETEK VAGYUNK
Well-loved. Like or Dislike:
32 
9
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
7 
33
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
17 
37
Nu înțeleg cât de multe poate dovedi un test ADN. Să presupunem că stră-stră-stră bunicul meu pe la 1600 s-a căsătorit cu o româncă. A avut 3 copii, dintre care 2 au mostenit mai mult genele mamei, iar unul genele tatalui. Din 3 supravietuieste unul cu gene pedominate de la mama, ale cărui gene, în timp, tot din amestec cu autohtonii se hibridizează. Acum aș veni eu, și la test ar reieși că genele mele/sângele meu este mai aproape de grupele românilor. Mă face mai putin ceangău? Plus, termenul ceangău include nu doar trăsăturile etnice, cât și cele cultural-lingvistice.
Well-loved. Like or Dislike:
10 
0
Doamnă Maria D, vă rog să nu luați în seamă comentariul precedent al lui ”Tibor” din 17 ianuarie 2020 la ora 8:06 pm, întrucât sunt prostiile neofasciste debitate de cei de la asociația mărtinaș, unde au dat chix cu ”istoria” lor contrafăcută scrisă de un derbedeu de la muzeul din Bacău și niște popi nesatisfăcuți sexual de la Iași. Luați de pe wikipedia în română, engleză și maghiară dacă că interesează istoria lor.
Well-loved. Like or Dislike:
8 
0
Marius B., eu recunosc ca sunt ceangau, am spus-o deschis oriunde m-am dus, fe ca a fost la universitate, locul de munca etc., cu toate ca-n buletin scrie „roman”. Imi respect tara, Romania, insa ma doare sa vad ca daca nu spui „sunt roman” esti luat de tradator de neam si alte xenofobisme. M-a durut mereu sa vad batranele din sat de la mine luate peste picior la primarie pentru competentele slabe in limba romana, culmea, de niste dne cu studii sub nivelul multor ceangai din generatia tanara.
Well-loved. Like or Dislike:
8 
0
Maghiarii reformați sunt 35 de persoane în orașulBacău! Maghiarii / ceangăii catolici sunt câteva mii / zeci de mii în Moldova!
Well-loved. Like or Dislike:
31 
4
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
9 
32
Martha, te anunt ca in Sabaoani INCA se VORBESTE ceangaieste. Pentru disertatie (interviuri luate in ianuarie 2020) am ales si localitatea Sabaoani, iar interviurile s-au derulat in ceangaieste peste 60% din timp.
Well-loved. Like or Dislike:
11 
0
În comentariul tău impertinent s-au strecurat mai multe erori, motiv pentru care trebuie să-și evidențiez greșelile:
1. „reese că toţi romano-catolicii din Bacău sunt ceangăi aspect care nu reflectă realitatea.” Nu reiese de nicăieri, a zis „câteva mii / zeci de mii în Moldova!”, nu 239.938, numărul catolicilor din Moldova (+ jud. Suceava) în 2002. Asta denotă analfabetism funcțional.
2. „provin dintr-o zona din jurul municipiului Roman unde s-a vorbit in ultimele 500-600 ani moldovenesti” Fals, asta e propaganda extremei drepte de la episcopia de Iași. S-a vorbit limba maghiară, dar în ultimele secole alternant cu limba română. Motivul este ușor de înțeles: o insulă maghiară înconjurată de români e normal să se micșoreze. Misionarii străini ziceau că se vorbea maghiară (să-i enumăr?). Nu poate să vină muzeograful Anton Coșa acum în sec. 21 să vă zică că „s-a vorbit doar românește, ceangăii nu există”. În locul vostru l-aș lua la șuturi.
3. „ungureasca de balta” v-o spus ienicerii de la episcopia de Iași că e, nu maică-ta. Înverșunarea asta la adresa culturii maghiare tot de la popii nesatisfăcuți sexual o aveți, acolo în zona Romanului.
4. „a existat o incercare de maghiarizare a românilor plecaţi din Transilvania prin trimiterea de preoţi unguri/maghiari, preoti care au maghiarizat şi numele de familie. Nu au reuşit în toate localităţile.” Cel mai fals lucru din tot comentariul tău grotesc. Dar te-aș ruga să aduci SURSE pentru afirmațiile astea. Iar prin SURSE mă refer la ARGUMENTE susținute de IZVOARE ISTORICE, nu vorbe din amintiri stil Mărtinaș/Coja.
Mulțumesc.
Well-loved. Like or Dislike:
13 
0
Rromânul tipic care nu înțelege ce citește. E vorba de 35 de maghiari declarați reformați în mun. Bacău, dar cu slujbă în maghiară, iar ceangăii care undeva la nivelul anilor 2000 erau circa 70.000 de cunoscători de maghiară în toată Moldova nu li se permite slujbe în maghiară, de vreo 137 de ani, de când s-a înființat episcopia de Iași. Culmea, cei care nu permit nu sunt românii, ci proști de-ai lor cu biserica și băutura-n cap, care i-o cărat musca. Vaticanul se face că nu vede, o dat un comunicat prin 2001 să li se respecte cultura și o rămas așa…
Well-loved. Like or Dislike:
7 
0
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
19 
44
E vorba de păstrarea credinței în limba maternă a ceangailor maghiari din județ, ceea ce e extrem de important! Si românii si-au păstrat identitatea prin limba lor maternă, asa ca avem si noi acest drept!
Well-loved. Like or Dislike:
49 
20
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
3 
27
Sincer.. mi-au dat lacrimile cànd am citit stirea. Vin din ràndul ceangàilor, din pàcate nu vorbesc maghiara , insà o inteleg binisor. Mama mea imi povestea cà in copilària ei, bunicile ei si ale mele , participau la toate liturghiile neintelegànd nimic ! Ele nu vorbeau romàneste iar slujba era in latinà sau romànà ! M-a ràscolit tare stirea asta ! E ca si cum s-a fàcut un soi de dreptate ceangàilor !
Well-loved. Like or Dislike:
43 
12
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
15 
37
Chiar daca intelegi si limba romana, nu poti sa uiti limba pe care o stii de acasa. Au mai observat acest lucru si urmatorii nemaghiari, multi dintre ei chiar romani:
1.„Dicţionar enciclopedic ilustrat. Dicţionar istoric şi geografic universal”, apărut în 1931:
„Ceangăi, locuitori din mai multe comune din jud. Bacău şi Roman. Maghiari de origine şi catolici, emigraţi probabil prin secolul XIII din Transilvania în Moldova. Ei au avut un episcopat la Bacău înfiinţat în vremea lui Alexandru cel Bun (1401). Astăzi bisericile lor ţin de episcopatul din Iaşi.”
(I.A. Candrea, Gheorghe Adamescu – „Dicţionar enciclopedic ilustrat. Dicţionar istoric şi geografic universal”, Bucureşti, Editura Cartea Românească S.A., 1931, pag. 1567)
2. „Fiindcă ungurii au rămas neclintiţi în legea lor papistăşească, şi-au păstrat şi limba ţării lor: dar ei înţeleg cu toţii şi limba moldovenească.”
(Dimitrie Cantemir – “Descrierea Moldovei”, Editura Litera Internaţional, Chişinău, 2001, pag. 171)
3. „Locuitorii judeţului Bacău sunt, cea mai mare parte, Români. Găsim încă, printre sătenii agricultori, şi vechi coloni de origină maghiară, păstrând până acum limba lor şi religiunea catolică. Apoi, ca mai în toate judeţele ţărei, se află, printre locuitorii statornici, Evrei, Armeni şi Ţigani. Populaţiunea română se compune din Moldoveni, băştinaşi ai locului, şi din Mocani, veniţi mai de curând din Ardeal. Fiecare din aceste ramure îşi păstrează caracterele sale etnice, în aşa grad, că sunt sate întregi de sute de familii de Ciangăi, cari nu ştiu încă un cuvânt româneşte, spre exemplu în: Faraoani, Cleja etc.”
(George Ioan Lahovari, „Marele dicţionar geografic al României”, volumul I, Editura Stabilimentului Grafic J. V. Socec, 1898, pag. 178)
4.„Populaţiunea ungurească stabilă în Moldova care se bucură de drepturile cetăţeneşti numără 50-60 000 suflete. Strămoşii Ciangăilor au alcătuit nişte colonii militare, aduse de Coroana ungară în Moldova pentru paza graniţei Regatului şi aşezate chiar pe graniţă, alcătuită de râul Siretiu.”
(Radu Rosetti – “Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova”, Analele Academiei Române, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, Bucureşti, 1905, pag. 247)
5.”În regiunile moldoveneşti dintre vechea graniţă cu Ardealul şi Prut se află actualmente peste 200 aşezări, care cuprind o populaţie catolică ungurească ce se poate evalua, cu destulă preciziune, la cifra de 75.000 de suflete.”
(Gheorghe Năstase – “Ungurii din Moldova la 1646 după Codex Bandinus”, Arhivele Basarabiei, 1934, pag. 397-399)
6.„De la o vreme, unii dintre Secui trecură şi peste munţi, în Moldova, unde se aşezară în părţile Bacăului şi Romanului: sunt Ciangăii de astăzi.”
(Constantin Giurescu – “Istoria românilor”, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti, f.a., pag. 131)
7.„Încă din secolul al XIII-lea aflăm pe secui răspândiţi prin partea de jos a Moldovei actuale (Bacău-Putna), în valea Trotuşului. Ei ţineau de Episcopia Catolică a Milcoviei din secolul al XIII-lea, apoi de a Bacăului. Sate secueşti se întâlnesc mai târziu şi pe valea Siretului, răspândite prin ţinuturile Bacău, Roman, Iaşi. Aceşti secui din Moldova sunt cunoscuţi sub numele de „ciangăi”
(Octav George Lecca – „Dicţionar istoric, arheologic şi geografic al României”, Editura „Universul” S. A., 1937, pag. 469)
8.„O varietate etnică a Secuilor formează Ciangăii. Locuiesc mai ales în Moldova, în basinul Trotuşului cu afluenţii săi, în basinul Bistriţei inferioare între Piatra şi Bacău, spre gura Moldovei şi în valea Siretului mijlociu. Îndeosebi sunt două nuclee mai complete în jurul oraşelor Bacău şi Roman.”
(Ion Simionescu – “Ţara noastră”, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937, pag. 300)
9.„Secuii au trecut şi dincolo de Carpaţi, formând în Moldova populaţia numită a Ciangăilor.”
(P. P. Panaitescu – “Istoria românilor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1942, pag. 68)
10.”Aceasta ne face să credem că acei incantatores întâlniţi de Bandinus în Moldova nu erau români ci ciangăi (populaţie maghiară din Carpaţii moldoveneşti).”
(Mircea Eliade – “De la Zalmoxis la Genghis Han”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1970, pag. 204)
11.”În Moldova, în doue din cele mai mari şi mai frumoase judeţie, mai cu semă Bacăulu şi Romanulu, locuitorii ţierani, cari suntu mai toţi răzăşi, moşneni şi proprietari mici, vorbesc numai unguresce.”
(Ioan Polescu – articolul de presă “Limba ungurească în Moldova”, “Amicul familiei”, IV. 2. 27., 1880, pag. 127)
12.“Iară până atuncea să ne mângâiem, fraţilor, cu nădejdea şi cu acest vin cam acru din viile ceangăilor, de la ţinutul Bacăului. Iaca, bine trăim noi cu aceşti ceangăi de lege şi limbă străină.”
(Mihail Sadoveanu – “Nicoară Potcoavă”, Editura pentru Literatură, Bucureşti, pag. 40, 1962)
13.„As noted above, Mărtinaş propounded the idea, in a book published in 1985 although it was apparently written twenty years earlier, that `the Csángós of Moldavia are in fact Romanians from Transylvania`. These people were catholicized and adopted `approximate Hungarian`, emigrating east of the Carpathians in the seventeenth and eighteenth centuries. He based his arguments principally on linguistic data, leaving the historical and ethnographic issues to `other experts`. Whatever measure one uses to assess this theory shows it to be flawed. Historical records, toponymic data, ethnographic and archaeological evidence all indicate that the Csángós have lived in Moldavia from a period earlier than the seventeeth century. Moreover, their dialect, far from being `approximate Hungarian`, reveals archaic features lost in all but peripheral varieties. The book’s claim to scholarly objectivity is not assisted by the prominent photos it contains of Nicolae Ceauşescu, one of which shows him greeting the workers in Bacău. Nevertheless, from my discussions with Romanian officials its central assertions remain the official position on the origin of the Csángós. The majority of writers on the Csángós believe them to be Hungarian”
(Robin Baker – articolul științific “On the Origin of the Moldavian Csangos”, The Slavonic and East European Review, vol. 75, no.4, October 1997, page 664)
Traducere: “Aşa cum s-a observat mai înainte, Mărtinaş a propus ideea, într-o carte publicată în 1985, deşi aparent fusese scrisă cu 20 de ani mai devreme, că ceangăii din Moldova sunt, de fapt, “români din Transilvania”. Aceşti oameni ar fi fost catolicizaţi şi ar fi adoptat “o limbă maghiară aproximativă”, emigrând la est de Munţii Carpaţi în secolele ale XVII-lea şi al XVIII-lea. El şi-a bazat argumentele în principal pe date lingvistice, lăsând chestiunile istorice şi etnografice în seama “altor experţi”. Cu orice măsură s-ar evalua această teorie, ea se arată a fi eronată. Consemnările istorice, datele toponimice, mărturiile etnografice şi arheologice demonstrează că ceangăii au locuit în Moldova dintr-o perioadă mai veche decât secolul al XVII-lea. Mai mult decât atât, dialectul lor, departe de a fi o “limbă maghiară aproximativă”, conţine trăsături arhaice dispărute în alte regiuni, cu excepţia variantelor periferice. Pretenţia de obiectivitate ştiinţifică a cărţii nu este susţinută de fotografiile proeminente ale lui Nicolae Ceauşescu, dintre care una îl prezintă salutându-i pe muncitorii din Bacău. Cu toate acestea, din discuţiile mele cu oficialităţile române, aserţiunile centrale ale cărţii lui Mărtinaş rămân poziţia oficială asupra originii ceangăilor. Majoritatea cercetătorilor ceangăilor îi consideră a fi maghiari.” (Robin Baker – Despre originea ceangăilor din Moldova, 1997)
14. “Politica de asimilare a regimului comunist a avut consecinţe dramatice şi asupra situaţiei ceangăilor din Moldova, comunitate formată din aproximativ 60 000 de persoane cunoscătoare de limbă maghiară în cadrul romano-catolicilor din judeţele Neamţ şi Bacău.”
(“Raport final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România”, 2006, pag. 536)
15. „În această provincie a Moldovei oamenii sunt de diferite rituri şi religii. În primul loc se situează românii, care au un mare număr de biserici şi mănăstiri, patriarhi, mitropoliţi, episcopi şi preoţi. Urmează armenii, care dispun de biserici separate de cele ale românilor. În al treilea rând sunt ungurii şi saşii… veniţi din Transilvania vecină…
Avem greutăţi pentru faptul că nu avem un preot maghiar. Pentru comunicarea cu ungurii ne folosim de călugărul ungur Gyulai Márton ca tălmaci la botezuri şi căsătorii, la interpretarea predicilor.”
(Johannes Künig, misionar iezuit, 1588, în “Moldvai Csángó-Magyar Okmánytár”, vol. I, Magyarságkutató Intézét, Budapesta, 1989, pag. 87-88)
16. „Am vizitat oraşul şi biserica din Bacău, care mi-a fost desemnată de Scaunul Apostolic ca biserica mea episcopală […] În această biserică am slujit Liturghia pontificală, am pus să se predice în fiecare sărbătoare în limba maghiară, toţi locuitorii fiind unguri.”
(Bernardino Quirini, misionar in Moldova, 1599, în “Călători străini despre Ţările Române”, capitolul Bernardino Quirini, volumul IV, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag. 38)
17.„A sosit aici la Iaşi preotul Paulo Bellino, maghiar, om în vârstă de 42 de ani, meşter în toate ştiinţele şi bun teolog. E născut din părinţi calvini şi ajungând el la credinţa catolică, cum principele Transilvaniei voia să pună mâna pe el, a fugit în părţile Turciei unde a servit câţiva ani, şi după scrisorile pe care i le-au dat părinţii iezuiţi a avut o recoltă bogată în acele părţi, a fost pârât la paşă că ar fi spion, şi a fost silit să fugă şi a venit în această provincie. I-am dat parohia aceasta [Iaşi] ca să slujească la ea, el îşi face slujba sa cu sârguinţă, numai că aceşti unguri sunt săraci şi nu pot să-l întreţină. Mi se pare că ar fi bine (şi de cel mai mare folos pentru toţi aceşti bieţi maghiari) să fie făcut misionar, şi să i se dea întreţinerea ca nouă celorlalţi, căci va face mai mult acesta decât noi toţi misionarii, cunoscând limba maghiară, şi în această provincie sunt mai toţi catolicii unguri etc.”
(Bartolomeo Bassetti, misionar in Moldova, 1642, în “Călători străini despre Ţările Române”, capitolul Bartolomeo Bassetti, volumul V, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, pag. 178)
18. „Nu pot încheia capitolul fără să amintesc alte două categorii cu mare căutare în casele boierești, anume secuii și albanezii. Secuii din Transilvania fac parte din neamul lui Attila și al hunilor săi, fiind recunoscuți drept frați de populația maghiară predominantă. Numai în Moldova locuiesc aproape 50.000 de secui, numiți ceangăi, stabiliți mai ales în județele Roman, Bacău și Iași. Aceștia sunt refugiați, însă nu au renunțat la credința romano-catolică și nu se căsătoresc cu autohtonii. Preoții lor sunt italieni. În afară de ei, mai sunt secuii din orașe, care, plecând din Transilvania pentru o bucată de vreme, lucrează ca surugii sau rândași și se întorc acasă după ce au strâns ceva bani. Femeile lor își găsesc de lucru tot în sectorul domestic. Bărbații sunt certăreși și adesea mari bețivi, dar tari ca fierul și pregătiți pentru orice încercare.”
(James William Ozanne, consul britanic în România, în „Trei ani în România”, Editura Humanitas, București, 2015, pag. 58-59)
19.„In central Moldavia there is a large population of Magyar descent.”
(The Encyclopedia Britannica, the entry about Rumania, 11th edition, volume XXIII, New York, 1911, pag. 829)
20. ”9 Mai 1919
Toți copiii care vin la școală sunt obligați de d-nii învățători a vorbi între ei în timpul recreației și în tot timpul cât stau la școală numai în românește. Această regulă foarte bună e și pentru timpul când merg și vin la școală și chiar în familie.”
(Raport al unui inspector școlar român aflat la școala din Fundu-Răcăciuni, județul Bacău, în Trunki Péter, Bodó Csanád – Inspectorul şcolar raportează. Învăţământul de stat român în satele maghiare din Moldova, Editura Kriterion, Cluj, 2017, pag. 208)
Well-loved. Like or Dislike:
38 
8
MARRIOOO! Se pare ca ai ceva cunostinte, doar ca-s sumare. Invatamantul este legal si este organizat de Asociatia Pedagogilor Maghiari din Romania. Organizatie recunoscuta si sustinuta de organele oficiale romanesti. Apoi, daca tot crezi ca inca mai trebuie militat in mod conspirativ pentru a avea slujba in limba dorita, inseamna ca inca mai esti inapoiat,… undeva prin Corea 한국 de nord. E dreptul lor sa se simta ce vor, sa ceara ce vor, indiferent care le este motivul. Ca motive se gasesc cu duiumul. Iar daca cineva gandeste altfel, nu-i bai. Nu face rau la absolut nimeni. Este un drept asigurat de legile tarii si ai ales de cele internationale, inclusiv cele ale Vaticanului. Nu va intrebati totusi, cum de toate cererilede din urma de 135 de ani au fot respinse, iar o simpla cerere a fost aprobata imediat? Oare venirea papei a fost stimulentul? Sau constiinta? Eu nu cred ca episcopul aproba ceva care nu-si are sensul. Eu respect aceasta decizie, si sunt de acord cu ea.
Well-loved. Like or Dislike:
37 
4
Pai mai mario, cum naiba pot fi niste cursuri de limba maghiara sau orice alta limba ilegale??? :)) Ce lege au incalcat mai exact???
Well-loved. Like or Dislike:
33 
3
Draga comentator,
Toate tarile din lumea civilizata acorda omului dreptul de a invata orice limba ii este pe plac. Romanii din Franta, Anglia, Italia beneficiaza de ore de limba si culturala romana INTEGRATE in curricula scolara. Ma uit la elevii de origine araba, pakistaneza, indiana etc din Londra ca studiaza si limba materna si vorbesc despre asta cu mandrie. Aveti vreo problema ca sunt ceangai care simt nevoia sa invete maghiara? Daca va place ca romanilor sa se acorda dreptul de a studia si limba materna in tarile in care au emigrat, lasati minoritatile nationale sa-si pastreze cultura, limba si obiceiurile în Romania!
Well-loved. Like or Dislike:
12 
0
Nu trebuie să vă enervati pe unul ca Mario, el doar repetă ca un idiot util părerile altora. Cliseele cu „asociatia… cutare… finantată de Ungaria”, „refuz incapatanat de a nu te integra”, etc. le-au reîncălzit si altii chiar înainte ca mămica lui să stea cu cracii pe sus în mijlocul câmpului. „Cursurile ilegale” de limbă maghiară evident că e este o gogoriță, dar una preluată de la SRI, succesoarea Securitătii. Dacă veti studia primele rapoarte ale serviciului de informatii din 94′-95′ veti vedea că pun la fel problema. Voi cita în continuare din Gabriel Andreescu „Extremismul de dreapta din România”:
„Ca exemplu de inițiativă de factură extremistă era dată [în raport, n.n.] „campania de strângere de semnături vizând susținerea unui proiect de lege privind învățământul pentru minoritățile naționale”. Pentru Serviciul Român de Informații, exercitarea dreptului constituțional de inițiativă legislativă prin voința cetățenilor (Art. 73, alin.1) constituia deci un pericol pentru siguranța națională, devenind un obiectiv al acțiunilor sale de apărare a ordinii de drept.”
Deci asta era înainte ca asemenea cursuri să fie acceptate de MEN, prin anii 2000 abia (!).
Deci copii, nu dati curs provocărilor de la comentacii (probabil hAUR) de pe net, pentru că nici măcar nu-s originali.
Well-loved. Like or Dislike:
4 
0
Laudat sa fue numele Lui!
Dicertesec Isten neve!
Well-loved. Like or Dislike:
33 
5
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
11 
38
De ce te deranjează odată pe lună o slujbă în lb. maghiară? Biserica catolică este universală și fiecare membru are dreptul la slujba în limba maternă! O slujbă maghiară nu-ți ia nici un drept! Ín Ardeal și Banat sunt locuri unde slujba se ține în 2-3 limbi (maghiară, română, germană), ba si în 4-5 limbi. Ai auzitdetoleranță creștinească?
Well-loved. Like or Dislike:
35 
8
1.„Dicţionar enciclopedic ilustrat. Dicţionar istoric şi geografic universal”, apărut în 1931:
„Ceangăi, locuitori din mai multe comune din jud. Bacău şi Roman. Maghiari de origine şi catolici, emigraţi probabil prin secolul XIII din Transilvania în Moldova. Ei au avut un episcopat la Bacău înffinţat în vremea lui Alexandru cel Bun (1401). Astăzi bisericile lor ţin de episcopatul din Iaşi.”
(I.A. Candrea, Gheorghe Adamescu – „Dicţionar enciclopedic ilustrat. Dicţionar istoric şi geografic universal”, Bucureşti, Editura Cartea Românească S.A., 1931, pag. 1567)
2. „Fiindcă ungurii au rămas neclintiţi în legea lor papistăşească, şi-au păstrat şi limba ţării lor: dar ei înţeleg cu toţii şi limba moldovenească.”
(Dimitrie Cantemir – “Descrierea Moldovei”, Editura Litera Internaţional, Chişinău, 2001, pag. 171)
3. „Locuitorii judeţului Bacău sunt, cea mai mare parte, Români. Găsim încă, printre sătenii agricultori, şi vechi coloni de origină maghiară, păstrând până acum limba lor şi religiunea catolică. Apoi, ca mai în toate judeţele ţărei, se află, printre locuitorii statornici, Evrei, Armeni şi Ţigani. Populaţiunea română se compune din Moldoveni, băştinaşi ai locului, şi din Mocani, veniţi mai de curând din Ardeal. Fiecare din aceste ramure îşi păstrează caracterele sale etnice, în aşa grad, că sunt sate întregi de sute de familii de Ciangăi, cari nu ştiu încă un cuvânt româneşte, spre exemplu în: Faraoani, Cleja etc.”
(George Ioan Lahovari, „Marele dicţionar geografic al României”, volumul I, Editura Stabilimentului Grafic J. V. Socec, 1898, pag. 178)
4.„Populaţiunea ungurească stabilă în Moldova care se bucură de drepturile cetăţeneşti numără 50-60 000 suflete. Strămoşii Ciangăilor au alcătuit nişte colonii militare, aduse de Coroana ungară în Moldova pentru paza graniţei Regatului şi aşezate chiar pe graniţă, alcătuită de râul Siretiu.”
(Radu Rosetti – “Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova”, Analele Academiei Române, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, Bucureşti, 1905, pag. 247)
5.”În regiunile moldoveneşti dintre vechea graniţă cu Ardealul şi Prut se află actualmente peste 200 aşezări, care cuprind o populaţie catolică ungurească ce se poate evalua, cu destulă preciziune, la cifra de 75.000 de suflete.”
(Gheorghe Năstase – “Ungurii din Moldova la 1646 după Codex Bandinus”, Arhivele Basarabiei, 1934, pag. 397-399)
6.„De la o vreme, unii dintre Secui trecură şi peste munţi, în Moldova, unde se aşezară în părţile Bacăului şi Romanului: sunt Ciangăii de astăzi.”
(Constantin Giurescu – “Istoria românilor”, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti, f.a., pag. 131)
7.„Încă din secolul al XIII-lea aflăm pe secui răspândiţi prin partea de jos a Moldovei actuale (Bacău-Putna), în valea Trotuşului. Ei ţineau de Episcopia Catolică a Milcoviei din secolul al XIII-lea, apoi de a Bacăului. Sate secueşti se întâlnesc mai târziu şi pe valea Siretului, răspândite prin ţinuturile Bacău, Roman, Iaşi. Aceşti secui din Moldova sunt cunoscuţi sub numele de „ciangăi”
(Octav George Lecca – „Dicţionar istoric, arheologic şi geografic al României”, Editura „Universul” S. A., 1937, pag. 469)
8.„O varietate etnică a Secuilor formează Ciangăii. Locuiesc mai ales în Moldova, în basinul Trotuşului cu afluenţii săi, în basinul Bistriţei inferioare între Piatra şi Bacău, spre gura Moldovei şi în valea Siretului mijlociu. Îndeosebi sunt două nuclee mai complete în jurul oraşelor Bacău şi Roman.”
(Ion Simionescu – “Ţara noastră”, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937, pag. 300)
9.„Secuii au trecut şi dincolo de Carpaţi, formând în Moldova populaţia numită a Ciangăilor.”
(P. P. Panaitescu – “Istoria românilor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1942, pag. 68)
10.”Aceasta ne face să credem că acei incantatores întâlniţi de Bandinus în Moldova nu erau români ci ciangăi (populaţie maghiară din Carpaţii moldoveneşti).”
(Mircea Eliade – “De la Zalmoxis la Genghis Han”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1970, pag. 204)
11.”În Moldova, în doue din cele mai mari şi mai frumoase judeţie, mai cu semă Bacăulu şi Romanulu, locuitorii ţierani, cari suntu mai toţi răzăşi, moşneni şi proprietari mici, vorbesc numai unguresce.”
(Ioan Polescu – articolul de presă “Limba ungurească în Moldova”, “Amicul familiei”, IV. 2. 27., 1880, pag. 127)
12.“Iară până atuncea să ne mângâiem, fraţilor, cu nădejdea şi cu acest vin cam acru din viile ceangăilor, de la ţinutul Bacăului. Iaca, bine trăim noi cu aceşti ceangăi de lege şi limbă străină.”
(Mihail Sadoveanu – “Nicoară Potcoavă”, Editura pentru Literatură, Bucureşti, pag. 40, 1962)
13.„As noted above, Mărtinaş propounded the idea, in a book published in 1985 although it was apparently written twenty years earlier, that `the Csángós of Moldavia are in fact Romanians from Transylvania`. These people were catholicized and adopted `approximate Hungarian`, emigrating east of the Carpathians in the seventeenth and eighteenth centuries. He based his arguments principally on linguistic data, leaving the historical and ethnographic issues to `other experts`. Whatever measure one uses to assess this theory shows it to be flawed. Historical records, toponymic data, ethnographic and archaeological evidence all indicate that the Csángós have lived in Moldavia from a period earlier than the seventeeth century. Moreover, their dialect, far from being `approximate Hungarian`, reveals archaic features lost in all but peripheral varieties. The book’s claim to scholarly objectivity is not assisted by the prominent photos it contains of Nicolae Ceauşescu, one of which shows him greeting the workers in Bacău. Nevertheless, from my discussions with Romanian officials its central assertions remain the official position on the origin of the Csángós. The majority of writers on the Csángós believe them to be Hungarian”
(Robin Baker – articolul științific “On the Origin of the Moldavian Csangos”, The Slavonic and East European Review, vol. 75, no.4, October 1997, page 664)
Traducere: “Aşa cum s-a observat mai înainte, Mărtinaş a propus ideea, într-o carte publicată în 1985, deşi aparent fusese scrisă cu 20 de ani mai devreme, că ceangăii din Moldova sunt, de fapt, “români din Transilvania”. Aceşti oameni ar fi fost catolicizaţi şi ar fi adoptat “o limbă maghiară aproximativă”, emigrând la est de Munţii Carpaţi în secolele ale XVII-lea şi al XVIII-lea. El şi-a bazat argumentele în principal pe date lingvistice, lăsând chestiunile istorice şi etnografice în seama “altor experţi”. Cu orice măsură s-ar evalua această teorie, ea se arată a fi eronată. Consemnările istorice, datele toponimice, mărturiile etnografice şi arheologice demonstrează că ceangăii au locuit în Moldova dintr-o perioadă mai veche decât secolul al XVII-lea. Mai mult decât atât, dialectul lor, departe de a fi o “limbă maghiară aproximativă”, conţine trăsături arhaice dispărute în alte regiuni, cu excepţia variantelor periferice. Pretenţia de obiectivitate ştiinţifică a cărţii nu este susţinută de fotografiile proeminente ale lui Nicolae Ceauşescu, dintre care una îl prezintă salutându-i pe muncitorii din Bacău. Cu toate acestea, din discuţiile mele cu oficialităţile române, aserţiunile centrale ale cărţii lui Mărtinaş rămân poziţia oficială asupra originii ceangăilor. Majoritatea cercetătorilor ceangăilor îi consideră a fi maghiari.” (Robin Baker – Despre originea ceangăilor din Moldova, 1997)
14. “Politica de asimilare a regimului comunist a avut consecinţe dramatice şi asupra situaţiei ceangăilor din Moldova, comunitate formată din aproximativ 60 000 de persoane cunoscătoare de limbă maghiară în cadrul romano-catolicilor din judeţele Neamţ şi Bacău.”
(“Raport final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România”, 2006, pag. 536)
15. „În această provincie a Moldovei oamenii sunt de diferite rituri şi religii. În primul loc se situează românii, care au un mare număr de biserici şi mănăstiri, patriarhi, mitropoliţi, episcopi şi preoţi. Urmează armenii, care dispun de biserici separate de cele ale românilor. În al treilea rând sunt ungurii şi saşii… veniţi din Transilvania vecină…
Avem greutăţi pentru faptul că nu avem un preot maghiar. Pentru comunicarea cu ungurii ne folosim de călugărul ungur Gyulai Márton ca tălmaci la botezuri şi căsătorii, la interpretarea predicilor.”
(Johannes Künig, misionar iezuit, 1588, în “Moldvai Csángó-Magyar Okmánytár”, vol. I, Magyarságkutató Intézét, Budapesta, 1989, pag. 87-88)
16. „Am vizitat oraşul şi biserica din Bacău, care mi-a fost desemnată de Scaunul Apostolic ca biserica mea episcopală […] În această biserică am slujit Liturghia pontificală, am pus să se predice în fiecare sărbătoare în limba maghiară, toţi locuitorii fiind unguri.”
(Bernardino Quirini, misionar in Moldova, 1599, în “Călători străini despre Ţările Române”, capitolul Bernardino Quirini, volumul IV, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag. 38)
17.„A sosit aici la Iaşi preotul Paulo Bellino, maghiar, om în vârstă de 42 de ani, meşter în toate ştiinţele şi bun teolog. E născut din părinţi calvini şi ajungând el la credinţa catolică, cum principele Transilvaniei voia să pună mâna pe el, a fugit în părţile Turciei unde a servit câţiva ani, şi după scrisorile pe care i le-au dat părinţii iezuiţi a avut o recoltă bogată în acele părţi, a fost pârât la paşă că ar fi spion, şi a fost silit să fugă şi a venit în această provincie. I-am dat parohia aceasta [Iaşi] ca să slujească la ea, el îşi face slujba sa cu sârguinţă, numai că aceşti unguri sunt săraci şi nu pot să-l întreţină. Mi se pare că ar fi bine (şi de cel mai mare folos pentru toţi aceşti bieţi maghiari) să fie făcut misionar, şi să i se dea întreţinerea ca nouă celorlalţi, căci va face mai mult acesta decât noi toţi misionarii, cunoscând limba maghiară, şi în această provincie sunt mai toţi catolicii unguri etc.”
(Bartolomeo Bassetti, misionar in Moldova, 1642, în “Călători străini despre Ţările Române”, capitolul Bartolomeo Bassetti, volumul V, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, pag. 178)
18. „Nu pot încheia capitolul fără să amintesc alte două categorii cu mare căutare în casele boierești, anume secuii și albanezii. Secuii din Transilvania fac parte din neamul lui Attila și al hunilor săi, fiind recunoscuți drept frați de populația maghiară predominantă. Numai în Moldova locuiesc aproape 50.000 de secui, numiți ceangăi, stabiliți mai ales în județele Roman, Bacău și Iași. Aceștia sunt refugiați, însă nu au renunțat la credința romano-catolică și nu se căsătoresc cu autohtonii. Preoții lor sunt italieni. În afară de ei, mai sunt secuii din orașe, care, plecând din Transilvania pentru o bucată de vreme, lucrează ca surugii sau rândași și se întorc acasă după ce au strâns ceva bani. Femeile lor își găsesc de lucru tot în sectorul domestic. Bărbații sunt certăreși și adesea mari bețivi, dar tari ca fierul și pregătiți pentru orice încercare.”
(James William Ozanne, consul britanic în România, în „Trei ani în România”, Editura Humanitas, București, 2015, pag. 58-59)
19.„In central Moldavia there is a large population of Magyar descent.”
(The Encyclopedia Britannica, the entry about Rumania, 11th edition, volume XXIII, New York, 1911, pag. 829)
20. ”9 Mai 1919
Toți copiii care vin la școală sunt obligați de d-nii învățători a vorbi între ei în timpul recreației și în tot timpul cât stau la școală numai în românește. Această regulă foarte bună e și pentru timpul când merg și vin la școală și chiar în familie.”
(Raport al unui inspector școlar român aflat la școala din Fundu-Răcăciuni, județul Bacău, în Trunki Péter, Bodó Csanád – Inspectorul şcolar raportează. Învăţământul de stat român în satele maghiare din Moldova, Editura Kriterion, Cluj, 2017, pag. 208)
Well-loved. Like or Dislike:
37 
13
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
6 
31
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
9 
37
Decizie corecta! Este un drept constituțional!
Well-loved. Like or Dislike:
31 
8
Momentan sunt multe discuții în contradictoriu, dar cu timpul lumea se va obișnui.
-De ce trag clopotele „Mitica”?
-E liturghie în limba maghiară!
Cei interesați vor intra, restul isi va continua drumul.
Well-loved. Like or Dislike:
27 
6
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
6 
28
Exact poate sunt si poloni!:)
Like or Dislike:
2 
0
Ia incepe sa scrii cu litere cirilice,
Si slujbe ortodoxe in lb. slavona.
Well-loved. Like or Dislike:
7 
3
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
11 
33
Mda. Iar romanul e corcitura din daci si romani. Sau bulgari. Sau albanezi. Sau ce-o mai fi si ce se va mai gasi prin Balcan. Io zic sa-ti lasi gura inchisa si gandirea mai deschisa.
Well-loved. Like or Dislike:
41 
7
Si daca ar fi in romani te deranjeaza tare?
Like or Dislike:
2 
2
Stii ca exista o teorie (pe care n-o gasesti in manualul de istorie de clasa a 8-a ci in cartile de istorie scrise de istoricii mari romani) ca Moldova a fost intemeiata de Dragos si un secui, iar descalecatul lui Bogdan ca a fost un trimis al regelui Ludovic al Ungariei sa treaca muntii si sa intemeieze un stat-satelit, care sa consolideze versantul estic al Carpatilor impotriva navalitorilor? Asta-i intemeierea Moldovei de care nu amintesc romanii, ci prefera „legenda cu Molda”.
Ceangaii au fost „colonizati” pe toata coama estica a Carpatilor.
Well-loved. Like or Dislike:
11 
1
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
12 
37
d. le Marius, eu am scris cà : „nu vorbesc maghiara, insà o inteleg binisor” !Credeti-mà , toti care au copilàrit si crescut in mediul ceangàiesc inteleg binisor maghiara ! si stiti de ce se face in maghiarà si nu in ceangàieste?? pt cà dialectul ceangàu are multe alte subdialecte !
Well-loved. Like or Dislike:
32 
4
Cică nici aromânii din Voivodina nu vorbesc românește, sunt două limbi (sau chestii…) total diferite. Au fost niște încercări ale românilor de a se impune în Balcani, da’ nu prea le-o mers. Sursa? Asociația Sârbo-Ortodocșilor „Vojislav Šešelj” din Bacă… pardon, Belgrad, cu președintele Krkić Bojan.
Well-loved. Like or Dislike:
16 
2
Si cand au cerut manuale de limba romana pentru ca copiii lor sa poata duce limba mai departe, statul roman le-a intors spatele. Halal respect pentru cei care tin sa-si pastreze originea romana, d-apoi sa mai cerem respect pentru minoritati?
Well-loved. Like or Dislike:
4 
0
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
2 
9
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
8 
31
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
4 
11
@EU Nu stiu cui ai scris, dar cau asta nu ai reusit decat sa te descarci. Fa asta in alta parte te rog! Insanatosire grabnica!
Nem tudom kinek címezted írásod, kicsit letudtad a gondod. Jobb lenne, ha ezt nem itt tennéd! Jobbulást!
Well-loved. Like or Dislike:
14 
1
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
24 
56
Tu n-ai niște oi de supravegheat, mărtinașule?
Well-loved. Like or Dislike:
28 
4
Copy-paste de pe siteul asociatiei Martinas.
Well-loved. Like or Dislike:
9 
0
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
21 
46
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
20 
47
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
15 
49
Aș ruga moderatorii secțiunii de comentarii să șteargă enormitățile de mai sus ale individului cu personalități multiple de la asociația Mărtinaș (Vasile, Dumitru, Anton, Cătălin). Luând la puricat ce scrie acolo se pare că bate câmpii cu grație, ca să nu mai spun că nu scrie nicăieri în studiile acelea de pe situl lor cum că n-ar fi maghiari. Mai nou văd că-și dau like singuri la comentarii și dvs. le-ați blocat această funcție. Voiam să le dau un dislike argumentat.
Well-loved. Like or Dislike:
17 
3
Mai adaug comentariul lui „Tibor” din 17 ianuarie 2020 la ora 8:06 pm dat sub cel al lui „Kyosh”, e tot mărtinașul nostru care o face pe ceangăul acolo.
Well-loved. Like or Dislike:
14 
3
Hidden due to lowcomment rating. Click here to see.
Poorly-rated. Like or Dislike:
8 
34
Stimate angajat de la asociația șovină Mărtinaș, te-aș ruga să nu-ți mai dai like singur, pentru că în discuțiile de aici primează argumentele, nu reclama. Ceea ce faceți acolo pă Mărășești nr. 5 se încadrează la Art. 317, Capitolul IV din C.P. Pricepi sau ai nevoie de un limbaj simplificat?
Well-loved. Like or Dislike:
16 
4
Apropo de martinasi, de netoti ce sunt au trimis o ”stire” la un site instigator foarte probabil o nascocire a serviciilor, numit glasul[punct]info, tot cu ”genetica” si cat de ”amerindieni” (!?) ”dar NU maghiari” sunt, unde aia nici macar nu si-au asumat textul. Pur si simplu au zis ca au primit la adresa de email respectiva mizerie care figureaza si aici in diferite forme si ”expeditori”. Evident ca un text scris la misto tot e mai bun decat sa accepti in sec. 21 ca ceangaii sunt maghiari si germani. Ca studiile alea despre istoria si limba lor nu s-au facut degeaba. Toti martinasii astia sunt disperati probabil din cauza paginii de wikipedia si a faptului ca ceangaii s-au prins din ce in ce mai mult de gogonelele care li se servesc la masa.
Well-loved. Like or Dislike:
11 
1
nu doar pagina aia , dar si comentariile lui bakoi csangomagyar cu studii serioase despre ceangai deranjeaza mult . i-am vazut comentariile pe mai multe situri unde a combatut dezinformarea de extrema dreapta martinas cu ” studiile genetice ” .
Well-loved. Like or Dislike:
6 
1