Globalizarea a adus beneficii unora si i-a lasat pe altii cu gaura de la covrig. Statele estice, iesite din lagarul comunist, au fost indemnate, convinse, fortate sa-si deschida pietele si sa permita accesul investitorilor si produselor straine.
Tarilor excomuniste li s-a explicat ca deschiderea pietelor este normala in conditiile economiei de piata; daca vor sa devina tari capitaliste si prospere, trebuie sa accepte regulile jocului; sa renunte la protectionism, sa-si vinda industriiile strategice si chiar sa-si distruga celelalte industrii, pentru a face loc produselor straine.
Timpul a trecut, corporatiile vestice au cucerit pietele estice insa, pe cind se lucra cu succes la implementarea economiei de piata, a venit criza.
Si, brusc, regulile economiei de piata nu au mai fost pe placul statelor din vest. Corporatiile plingeau dupa profitul pierdut, muncitorii – dupa locurile de munca, iar politicienii – dupa voturile pe cale de a fi pierdute.
Si si-au zis ca, pina la urma, economia de piata este, totusi, cam nevricoasa. Cam face figuri. Si nu e bine sa o lase sloboda, ca se intoarce impotriva lor, la un moment dat. Chiar daca pina acum au cistigat din aplicarea acestor principii, nu mai sint dispusi sa piarda continuind sa le respecte.
Si au inceput sa apara masurile protectioniste. Ba SUA se gindesc sa foloseasca numai fier si otel american. Ba Franta da niste credite bine conditionate industriei auto si ii cere sa-si aduca fabricile inapoi din tarile estice in care le mutase. India pune noi tarife la importul de otel; Coreea de Sud inventeaza o taxa pentru importul de gaz lichefiat; britanicii fac scandal ca vin muncitori din est; se nationalizeaza institutii bancare; statul injecteaza masiv bani in industriile private…
Economia de piata se transforma intr-o struto-camila capitalisto-socialista.
Tarile din Est (bine, nu punem România la socoteala) incep sa ridice glasul. Sint furioase. Si-au pierdut industriile, tranzitia le-a ruinat economiile pentru a respecta principiile economiei de piata si ale liberei concurente.
Cehia miriie: lasati fabricile auto la noi, nu le mutati in Franta! Slovacia, prin vocea premierului Robert Fico, se dezlantuie: “Daca Franta devine protectionista, ii trimitem acasa pe cei de la Gaz de France!”.
Rusia, care nu a fost primita in Organizatia Mondiala a Comertului pe motiv ca nu lasa economia libera, arata cu degetul noile practici economice si acuza protectionismul vestic, odata cu, desigur, majorarea taxelor la importurile auto.
La inceputul Marii Crize (1929 – 1933) SUA au majorat taxele vamale la toate produsele de import. In citiva ani, PIB-ul SUA s-a redus la jumatate.
Lasă un răspuns