Exercitiu de gimnastica sentimentala, la Colegiul „Vasile Alecsandri”

Emotie, lacrimi de bucurie a revederii sau intru amintirea celor care nu mai sint, imbratisari calde, dulci evocari ale trecutului. Aceasta a fost atmosfera in care circa 40 dintre cei peste 200 de
absolventi ai promotiei 1963 ai actualului Colegiu National „Vasile Alecsandri” s-au reasezat in banci, dupa 45 de ani. Din pacate, dintre cadrele didactice, doar „proful de sport” a reusit sa dea curs
invitatiei elevilor lui. „Este o placere sa te intilnesti dupa atitia ani cu fosti elevi, acum bunici. Am avut cu ei o relatie deosebit de frumoasa, ceea imi place sa cred ca se intimpla si acum, intre
dascali si elevi”, a spus profesorul Ioan Rus. „Este extraordinar, oricum, ca reusim sa ne mobilizam de fiecare data, chiar daca din ce in ce mai putini. Este un lucru care, parca, astazi nu prea se mai
intimpla”, a spus, in cuvintul de deschidere al „orei de amintiri”, Vasile Magirescu, consilier superior la Directia de Munca si Protectie Sociala Bacau, absolvent al promotiei si organizator al
evenimentului. Profesorii si colegii care nu mai sint acum au fost, totusi, prezenti prin ceea ce au lasat in urma lor, „o generatie care a muncit, pe care te puteai baza, unita si plina de avint”, dupa cum a marturisit Elena Popovici, fosta eleva, actualmente bunica. Tot dumneaei, in acord cu ceilalti colegi, a exprimat, in citeva cuvinte, ceea ce inseamna, dupa zeci de ani, revederea: „un frumos exercitiu de gimnastica sentimentala”.