Exodul dascălilor pare de nestăvilit

de cadrele didactice care vor să plece pentru o perioadă la muncă
în străinătate n sînt dascăli care, trei luni pe an, merg în Spania sau Italia, adună două-trei mii de euro, după care se întorc înapoi la postul pe care l-au lăsat liber

Peste o sută de cadre didactice din județul Bacău și-au înaintat, în ultimele luni, cereri de acordare a unui concediu fără plată pentru o perioadă de pînă la un an. Inspectorul școlar general adjunct Brîndușa Popescu spune că marea majoritate a dascălilor care fac astfel de solicitări intenționează să abandoneze, pentru o vreme, munca de la catedră, pentru o alta, mai bănoasă, în străinătate. Genul acesta de navetă, între catedra din țară și familiile din Italia sau Spania, unde există cîte un bătrîn sau copil cu nevoi mai speciale ce trebuie îngrijit, este practicat de multă vreme de dascălii băcăuani. Majorările de salarii de care au început să beneficieze în urma grevei din toamna anului trecut sînt destul de modeste, motiv pentru care exodul cadrelor didactice rămîne un fenomen în permanență actual.
Brîndușa Popescu mai spune că nu există lună în care astfel de solicitări să nu fie discutate în Consiliul de Administrație al ISJ. „Din primăvară și pînă acum, cred că am avut mai bine de o sută de cereri de concediu fără plată. Există o repartiție relativ uniformă a școlilor din care provin dascălii care vor astfel de concedii. Marea majoritate a educatorilor, învățătorilor sau profesorilor care înaintează astfel de solicitări predau la școlile din mediul rural, însă sînt și profesori care au catedre la unități de învățămînt din mediul urban și care vor să plece, pentru o vreme, în străinătate fie la lucru, în cazul celor care au nevoi financiare mai mari, fie la burse, în cazul tinerilor”, mai spune Brîndușa Popescu.

Cîștigul din Italia, mai mare ca leafa pe cinci ani

Perioadele pentru care dascălii fac aceste întreruperi de activitate nu sînt, întotdeauna, aceleași. O parte dintre ei își iau concediu fără plată pentru un an, însă există și dascăli care își întrerup activitatea doar pentru maximum trei luni. Este exact perioada permisă de lege în care pot rămîne în spațiul Schengen fără să riște ca, la întoarcere, să se aleagă cu o interdicție pe pașaport. în cele trei luni lucrează pe unde pot, adună cîte două-trei mii de euro, după care se întorc acasă, la postul pe care l-au lăsat liber la catedră. Educatoarea Valeria M. din Bacău ne-a povestit că, în urmă cu trei ani, a făcut o astfel de întrerupere de un an, pentru a pleca la lucru, în Italia. „Aveam băiatul la facultate și nu reușeam deloc să mă descurc cu ce cîștigam din salariu. Am găsit o bătrînă pe care să o îngrijesc în Italia și, într-un an, mi-am mai revenit cu banii. Nu mi-a fost rușine de muncă și, dacă aș mai putea, m-aș mai duce încă un an. Am cîștigat atunci într-un an cît aș fi luat în cinci ani la mine la grădiniță, cu toată vechimea și gradele pe care le am”, ne-a mai mărturisit Valeria M. Inspectorul școlar Brîndușa Popescu spune că, pentru ISJ, acest dute-vino reprezintă o permanentă bătaie de cap. „Nu e deloc ușor să găsești, în mijloc de an școlar, pe cineva care să suplinească niște ore la catedră pentru o perioadă scurtă de timp. De cele mai multe ori, apelăm fie la cadrele didactice pensionare, fie la dascălii care predau în respectiva școală, pentru a prelua catedra rămasă vacantă după plecarea titularului în concediu fără plată”, mai precizează Brîndușa Popescu. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!