• Guvernul a hotărît ca termenul de suspendare a tuturor procedurilor de adopție internațională să fie prelungit până la 15 noiembrie 2002 • de cînd a fost interzis exportul copiilor, din județul Bacău au plecat în familii adoptive din România doar 27 de minori • adopțiile externe vor putea fi realizate doar după definitivarea cadrului legislativ în domeniu
Faptul că minorii trebuie să rămînă în familie este una din prevederile fundamentale ale Codului familiei. Dacă nu este posibil ca puștii să crească alături de cei care le-au dat viață, una dintre variante este familia adoptivă, fie că este vorba despre familii din România, fie că este vorba despre familii din afara țării. După revoluție, adopțiile internaționale au devenit una dintre alternativele cele mai uzitate de integrare a copiilor abandonați de părinți. Românilor le-a plăcut atît de mult ideea de a exporta copii, încît nu a trecut mult timp pînă cînd această soluție extremă să fie transformată într-o afacere de zile mari. Ceea ce părea a fi șansa minorilor de a crește alături de părinți, în afara granițelor, a devenit o afacere de miliade pentru multe organizații neguvernamentale cu activitate în domeniul protecției copilului, dar și pentru mulți funcționari români. Fenomenul luase o amploare de neimaginat, iar în urmă cu un an, ca urmare a semnalelor de alarmă trase de baroneasa Emma Nicholson, raportor pentru România a Comisiei Europene, adopțiile internaționale au fost sistate. Executivul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată în luna octombrie 2001, să suspende, pe o perioada de 12 luni, toate procedurile de adopție a copiilor români de către o persoană sau o familie cu cetățenie străină sau cu cetățenie română, dar cu reședința pe teritoriul altui stat. Actul normativ prevedea că interdicția rămîne valabilă până la data de 8 octombrie 2002.
În momentul interzicerii adopțiilor internaționale, la nivelul județului Bacău, numai în anul 2001, 67 de copii fuseseră înfiați de o familie din străinătate. Și asta doar pînă în luna octombrie. În România au fost adoptați, în tot cursul anului trecut, 70 de minori. Faptul că adopțiile internaționale erau varianta preferată și în județul Bacău o constituie statistica înregistrată în anul 2000, cînd au fost „exportați” 103 copii, iar la adopție națională merseseră numai 60. Decizia de sistare temporară a exportului oficial de copii a însemnat blocarea a 64 de alte dosare de adopție ale copiilor instituționalizați în județul Bacău, pentru care exista deja repartiție la organizațiile neguvernamentale din domeniul adopțiilor. Dintre cele 64 de dosare blocate, numai șase au fost soluționate cu plecarea în străinătate a minorilor.
Restricția impusă de Executiv nu a rămas fără urmări nici la nivelul județului Bacău. După interzicerea adopțiilor internaționale, Serviciul Adopții din cadrul DGPC Bacău a fost desființat, punîndu-se accent mai mult pe partea de prevenire a instituționalizării minorilor. Acest lucru nu înseamnă însă că a scăzut procentul abandonului, din care multe mame au făcut un sport local. Deși în maternități și în pediatrie la fiecare săptămînă se abandonează copii, la adopții naționale nu au plecat decît 27 de minori.
La aproape un an de la interzicerea adopțiilor internaționale, subiectul a fost readus în discuție cu prilejul întîlnirii grupului la nivel înalt, din care fac parte premierul Adrian Năstase și baroneasa Emma Nicholson. „Adopțiile internaționale vor fi reluate numai după adoptarea celor patru legi privind protecția copiilor instituționalizați și după reglementarea modului de funcționare a instituțiilor publice din acest domeniu. Premierul a sugerat să se găsească soluții pentru a sprijini inclusiv financiar familiile care vor să înfieze copii”, ne-a declarat Sorin Brașoveanu, director al DGPC Bacău, prezent la întîlnirea de săptămîna trecută. „Nu vrem să dăm drumul la adopții internaționale pentru a transforma iar copiii români în marfă de vînzare pe Internet, în nu știu ce țară”, a spus Năstase presei imediat după întîlnire. Trei dintre actele normative sînt Legea privind protecția copilului, Legea privind regimul juridic al adopției și Legea de organizare și funcționare a Oficiului Român pentru Adopții și a Autorității Naționale pentru Protecția Copilului. Ele vor stabili măsurile de prevenire a abandonului, precum și drepturile și obligațiile părinților și ale copiilor aflați în îngrijirea statului, la împlinirea vîrstei de 18 ani. Al patrulea proiect vizează înființarea Biroului Avocatului Copilului și al Familiei, în cadrul instituției Avocatul Poporului.
Potrivit acestor legi, adopțiile vor fi permise doar în cazul în care copilul nu a putut fi reintegrat în mediul său familial natural. Noua legislație în domeniul copiilor instituționalizați prevede și eliminarea vechii metodologii de identificare a unei persoane sau familii adoptive, care se bazează pe un sistem de puncte, urmînd ca toate condițiile de adopție a unui copil să fie stabilite de instanța judecătorească. Adopțiile naționale vor fi promovate cu prioritate, în timp ce adopțiile internaționale vor fi tratate doar ca o ultimă soluție de protecție a unui copil aflat în dificultate.
În cursul acestei săptămîni, Executivul a decis ca termenul de suspendare a tuturor procedurilor de adopție internațională să fie prelungit pînă la 15 noiembrie 2002. Potrivit unor surse guvernamentale, măsura este impusă de necesitatea definitivării pachetului legislativ în domeniu. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns