Din ce in ce mai multe firme au inceput sa dispara din economia judetului, fenomenul fiind accentuat mai ales dupa aderarea României la Uniunea Europeana. In plus, numarul falimentelor a inceput sa creasca, in special, anul acesta, odata cu aparitia primelor semne privind criza financiara de la nivelul intregului mapamond. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului (ORC) Bacau, in cele trei trimestre scurse din acest an, din economia judetului au disparut nu mai putin de 2.498 de afaceri. Cele aproape 3.000 de firme erau in diferite faze de sistare a activitatii, precum dizolvare, lichidare, reorganizare judiciara, faliment si insolventa. Mai exact, 1.782 erau in dizolvare judiciara, 62 s-au dizolvat de drept si 654 au fost dizolvate voluntar. Un calcul simplu releva faptul ca, lunar, au disparut circa 208 de afaceri. Cele mai multe firme care au iesit de pe piata activau in domeniul comertului, urmate de cele din sectorul servicii si din productia industriala. Falimentele din comert sint puse pe seama aparitiei supermarketurilor in mai tot judetul, dar si a lipsei unei adevarate subventionari de catre stat a firmelor din industria alimentara si din agricultura, domeniile direct legate de afacerile din comert. „Faptul ca au falimentat firmele din comert nu e un lucru rau, din punctul meu de vedere, pentru ca erau prea multe spatii comerciale acaparate de comercianti. Or, locul lor putea sa fie luat de birouri, de servicii, domenii care inregistreaza un deficit in aceasta privinta”, a declarat Marin Mironeasa, presedintele Uniunii Industriasilor din România (UGIR) 1903 Bacau. Din pacate, previziunile nu sint tocmai imbucuratoare, pentru perioada ce va urma, firmele din industria textilelor, a comertului cu autoturisme si a constructiilor de lux fiind cele mai supuse riscului de a-si intrerupe activitatea.
Falimente pe banda rulanta
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.