Din ce in ce mai multe firme au inceput sa dispara din economia judetului, fenomenul fiind accentuat mai ales dupa aderarea României la Uniunea Europeana. In plus, numarul falimentelor a inceput sa creasca, in special, anul acesta, odata cu aparitia primelor semne privind criza financiara de la nivelul intregului mapamond. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului (ORC) Bacau, in cele trei trimestre scurse din acest an, din economia judetului au disparut nu mai putin de 2.498 de afaceri. Cele aproape 3.000 de firme erau in diferite faze de sistare a activitatii, precum dizolvare, lichidare, reorganizare judiciara, faliment si insolventa. Mai exact, 1.782 erau in dizolvare judiciara, 62 s-au dizolvat de drept si 654 au fost dizolvate voluntar. Un calcul simplu releva faptul ca, lunar, au disparut circa 208 de afaceri. Cele mai multe firme care au iesit de pe piata activau in domeniul comertului, urmate de cele din sectorul servicii si din productia industriala. Falimentele din comert sint puse pe seama aparitiei supermarketurilor in mai tot judetul, dar si a lipsei unei adevarate subventionari de catre stat a firmelor din industria alimentara si din agricultura, domeniile direct legate de afacerile din comert. „Faptul ca au falimentat firmele din comert nu e un lucru rau, din punctul meu de vedere, pentru ca erau prea multe spatii comerciale acaparate de comercianti. Or, locul lor putea sa fie luat de birouri, de servicii, domenii care inregistreaza un deficit in aceasta privinta”, a declarat Marin Mironeasa, presedintele Uniunii Industriasilor din România (UGIR) 1903 Bacau. Din pacate, previziunile nu sint tocmai imbucuratoare, pentru perioada ce va urma, firmele din industria textilelor, a comertului cu autoturisme si a constructiilor de lux fiind cele mai supuse riscului de a-si intrerupe activitatea.
Lasă un răspuns