Falsuri la Școala din Bijghir

• directoarea Maria Tarașman a recunoscut că a acordat alocații lui Gabriel Trașman și Eugen Crăciunescu, elevi în anul I al școlii de ucenici, deși aceștia trecuseră de 20 de ani • primul este fiul directoarei, în timp ce al doilea este odrasla unei alte profesoare din școală • Daniela Manciu, una din femeile de serviciu din școală, a primit, în același timp, și alocație ca elevă în primul an al școlii de ucenici și indemnizație pentru concediu de maternitate

Acuzațiile de falsuri care planau asupra profesoarei Maria Tarașman, directoarea Școlii din Bijghir – Buhoci au căpătat ieri după prima zi de anchetă a Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), dimensiuni „penale”, după cum le-a caracterizat inspectorul general Ghiorghi Iorga. Comisia de anchetă coordonată de inspectorul teritorial Adrian Horodnic și-a început treaba în jurul orei 9,30 cu verificarea cataloagelor și registrelor matricole ale școlii de ucenici, din 1998 și pînă acum. Ei au urmărit cine a fost înscris, cine avea dreptul și cine a primit, în realitate, alocație. Și asta deoarece asupra directoareai Tarașman planau acuzele potrivit cărora doi elevi din primul an al școlii de ucenici ar fi primit alocație, deși ar fi depășit cu mult vîrsta de 18 ani. Deloc întîmplător, unul dintre cei doi se bănuia că ar fi chiar fiul directoarei.

Mariana Gheorghiu, șefa compartimentului „Control Financiar Intern” din cadrul ISJ și membră a comisiei de anchetă a descoperit că situația împărțirii carnetelor de alocații era dezastruoasă și i-a spus directoarei Tarașman că „asta nu se cheamă evidență”. Odată cu verificarea cataloagelor din anul școlar 2000 – 2001, au început să apară din ce în ce mai multe semne de întrebare. În catalogul anului II, specializarea „croitorie”, în dreptul elevei Mărioara Onica apare ca dată de naștere luna martie a anului 1983, deși în catalogul anului I, an școlar 1998 – 1999, aceeași Onica apare ca fiind născută pe 14 februarie 1981. O diferență de doi ani, dar care înseamnă foarte mult din punct de vedere al alocației. În varianta 1981, eleva de 17 ani ar fi putut primi nestingherită alocație, ceea ce ar fi fost ilegal pentru o elevă care, în primul trimestru al anului școlar, ar fi împlinit 19 ani. „Oricum fata nu a primit alocație, pentru că nici nu a venit la școală. În plus, carnetele de alocație se distribuie foarte tîrziu elevilor”, a susținut directoarea Maria Tarașman.

Potrivit catalogului clasei I A, specializarea „croitorie”, același an școlar, din cei 30 de elevi înscriși inițial, au promovat 22. Trei dintre cele 21 de eleve cărora vîrsta le-ar fi permis să primească alocație, au rămas repetente din cauza numărului foarte mare de absențe și, automat, dreptul la alocație le-a fost anulat. Totuși, directoarea Tarașman a dat la clasa respectivă 22 de carnete de alocație, ceea ce i-a determinat pe membrii comisiei de anchetă să se întrebe dacă nu cumva alocațiile au ajuns la altcineva. Din păcate, un răspuns exact nu a putut fi dat, cel puțin pe moment, pentru că evidența exactă a carnetelor de alocații, aferentă anului școlar 2000 – 2001, lipsește cu desăvîrșire.

Note pentru lehuze

Bombele aveau însă să explodeze odată cu verificarea cataloagelor din anul școlar 2001-2002. În catalogul clasei I B, specializarea „mecanici auto” apar elevii Gabriel Tarașman și Eugen Crăciunescu. Adică tocmai fiii directorei Tarașman și a unei alte profesoare din școală, care, în momentul înscrierii, aveau aproape 25 de ani, vîrsta maximă permisă pentru înscriere la o școală de ucenici. Ambii au abandonat școala la începutul anului al II-lea, adică în toamna 2002. Totuși, în dreptul lui Crăciunescu apărea o notă pe primul semestru, notă pe care directoarea Tarașman a avut grijă să o anuleze. Pusă în fața unei situații care ridica serioase semne de întrebare, ea a recunoscut că cei doi au luat, în primul an de „ucenicie” alocație, deși trecuseră de mult de 18 ani, vîrstă la care se mai permitea acest lucru.

Al treilea caz a fost cel al Danielei Manciu, femeie de serviciu în școală. Atît registrul matricol, cît și catalogul clasei IA – croitorie, an școlar 2000 – 2001, indicau faptul că Manciu ar fi născută în februarie 1978. Dată de naștere care i-ar fi permis să se înscrie în toamna lui 2000 la școala de ucenici, dar nu i-ar fi permis să încaseze alocația. Totuși, acest lucru s-a întîmplat. Mai mult, Daniela Manciu a intrat, în decembrie 2000, în concediu de creștere a copilului, timp în care a primit și indemnizația de rigoare. Culmea e că, potrivit catalogului amintit, Manciu a primit o notă pe data de 1 februarie 2001, în condițiile în care pe 25 ianuarie se afla în maternitate, pentru a naște. „Explozia” finală avea însă, să se producă în momentul în care inspectorul Horodnic s-a uitat mai atent la data de naștere. „Prima dată m-am uitat peste cataloagele de la școala de ucenici din Bijghir în urmă cu vreo două săptămîni și atunci am văzut că Manciu era născută în februarie 1974, ceea că însemnă că în toamna lui 2000 ar fi avut 26 de ani și nu s-ar fi putut înscrie la școală. Dincolo de acest fapt, se punea problema falsificării datei de naștere. Bănuiala mi-a fost confirmată chiar de Manciu, care, chemată să dea declarație, a recunoscut că e născută în 1974”, ne-a declarat inspectorul Adrian Horodnic. El va continua astăzi, ancheta de la Școala Bijghir, printre altele acesta urmînd să vadă dacă datele de naștere ale altor trei elevi sînt adevărate sau nu. (Eduard CUCU)