O regulă infailibilă domină universul politicii și lumea politicienilor de tot soiul: află totul despre preopinent și fă în așa fel încît despre tine să se știe cît mai puțin sau nimic. Asta, pentru a putea lovi decisiv atunci cînd se ivește motivul. Că faptul nu are nici un fel de legătură cu moralitatea este o altă poveste ce ar putea ține de ficțiune. În politică decența este o pasăre rară; te-ajută să pierzi elegant, nicidecum să cîștigi!
Recent încheiata campanie electorală ne-a demonstrat din plin aceste lucruri, confirmînd încă odată un trist adevăr: scopul scuză mijloacele. Am urmărit cu cîtă fervoare și-au susținut unii dintre candidații la fotoliile de primar interesele prezentate în numele colectivității. Totul pentru cetățeni, nimic pentru sine. O sublimă dăruire, o sacrificare necondiționată pentru binele obștesc.
Haideți să fim serioși! Arătați-mi un singur primar care la finalul unui mandat este la fel de sărac, ori de bogat, decît la începutul lui. Dacă descoperiți, totuși, un asemenea specimen, atunci acela va fi ori un prost, ori un boem, ceea ce înseamnă că nu mai are ce căuta în respectiva demnitate. Lupta pentru pîine și cuțit e cea care animă disputa electorală, ori această confruntare aproape că e una pe viață și pe moarte. Vedeți cum și-a susținut campania pentru turul al doilea ex-primarul de Bacău – care a apelat la un întreg arsenal de invective, acuze, promisiuni, amenințări, lacrimi și mită, sau cel de la Tg. Ocna – care s-a dedat la acțiuni de violență chiar împotriva jurnaliștilor care, după opinia sa, îi încurcau socotelile, și vă veți lămuri deplin. Nu există principii, iar legea este eludată de la un capăt la altul. Cine strigă mai tare și dă mai mult crede că are adevărul și dreptatea de partea sa. Cel care face bîlciul mai pitoresc își atrage liota de gură-cască, prostimea, ce va putea, totuși, să decidă în numele majorității agasate ori indiferente. Dominația circului, a vulgului și liberului arbitru. Rar să se întîmple și altceva.
Și totuși, normalitatea a ieșit învingătoare la Bacău. Era și timpul!
După atîta fierbințeală și vertij electoral să judecăm, puțin, lucrurile, la rece. Aproape fără nici o excepție, oferta politică a candidaților din județ ce au rîvnit la această demnitate publică – învingători și învinși, deopotrivă, a fost una de nuanță populistă: taxe și impozite mai mici, venituri mai mari, locuri de muncă și locuințe mai multe, drumuri asfaltate, așezări mai curate, transparență și legalitate. Mai puține promisiuni, sau chiar deloc, în legătură cu instrucția-educația și cultura. Sigur, e cît se poate de ușor să promiți, doar nu te doare gura, pentru ca apoi să trebuiască a veni cu ceva în fața celui căruia i-ai solicitat votul, ori pur și simplu i l-ai cerșit. Ponegrindu-ți adversarul politic, implorînd, amenințînd și chiar plîngînd. Cu cît e mai bogată recuzita, cu atît șansele de reușită sînt mai mari, servindu-ți scopul: „Chiar dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau pe voi!! S-a întîmplat, totuși, ca la Bacău de astă-dată să fie altfel, ceea ce înseamnă că oamenii au început să gîndească, renunțînd la comportamentul de turmă. Iar promisiunea noului ales al obștii este una perfect credibilă: revenirea la normalitate.
Totuși: pentru ce atîta zbucium și-atîta mascaradă? Cum pentru ce? Puterea și mălaiul au cuvîntul! Ele satisfac orgoliile și-mplinesc înavuțirea. In numele gloatei și pe spinarea ei s-au construit imperii private, iar Bacăul nu face excepție. Dimpotrivă, a dat tonul și-a fost în frunte.
E drept, vremurile se mai și schimbă din cînd în cînd, potrivindu-se cu vorbele. Din fericire, încă mai există oameni de bine. Rari, dar există și ies la lumină exact atunci cînd trebuie. Așa cum s-a întîmplat acum în urbea noastră. Semne bune pentru mai tîrziu… (Mihai BUZNEA)
Lasă un răspuns