• numărul celor fără școală a crescut cu 1,5 la sută în ultimii zece ani • femeile dețin ponderea cea mai mare în rîndul analfabeților • în municipiul Bacău trăiesc peste 1.100 de analfabeți • reprezentanții ISJ spun că analfabetismul este generat, în principal, de sărăcie
Județul Bacău are peste 15.300 de analfabeți, adică 2,5 la sută din populația în vîrstă de peste zece ani, reiese din datele Recensămîntului desfășurat la începutul anului trecut. Mulți dintre noi au impresia că doar tinerii de astăzi renunță la școală, atrași de cu totul alte plăceri, lucru nu foarte departe de adevăr. Însă există și mulți vîrstnici care nu știu carte. În categoria celor care nu știu să scrie și să citească intră și Filofteia Avădanei, în vîrstă de 69 de ani. „Pe vremea mea, săracii nu-și trimiteau copiii la școală”, a început femeia. Ea își amintește că a avut doi frați și șase surori și părinții l-au trimis la școală doar pe unul dintre frați, dar acesta „a mers cîteva luni și după aia l-a trimis taică-meu ajutor la ciobanul satului”. Femeia mai poate buchisi cîte ceva, pe litere, dar să scrie, în nici un caz. Mihai Blănaru, viceprimarul comunei Corbasca, ne spune că sînt dese cazurile în care vin la primărie cu tot felul de probleme oameni care nu știu să scrie și să citească. „Îi mai ajutăm noi să facă o cerere sau să citească cîte ceva, că altfel nu s-ar descurca. Analfabeții trăiesc foarte greu, în comparație cu cei cei știu carte, care se mai pot descurca”, spune Blănaru.
Viceprimarul opinează că analfabeții din comună sînt mai ales romii, deoarece „ei abandonau școala în perioada trecută”. Blănaru spune că acum abandonul școlar este foarte mic, grație faptului că alocația școlarilor nu se plătește decît dacă aceștia frecventează școala.
Se renunță la școală cu prea mare ușurință
În categoria analfabeților intră băcăuanii care nu știu nici să scrie, nici să citească, dar și cei care știu numai să citească. Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, spune că a crescut și ponderea celor fără o școală absolvită, de la 4,2 la sută, în 1992, la 5,7 procente în 2002. „Fenomenul a fost cauzat de faptul că, deși școala este obligatorie, cel puțin în mediul rural s-a lăsat o mare larghețe în opțiunile părinților în a-și trimite sau nu copiii la școală. De la forțarea alfabetizării de dinainte de 1989, am căzut în extrema cealaltă, cînd cei cărora nu le place școala o pot părăsi fără probleme”, spune directorul DJS.
De asemenea, Harja pune creșterea numărului persoanelor fără carte pe seama înmulțirii copiilor străzii, categorie „mai puțin întîlnită” înainte de Revoluție. Dintre cei peste 15.300 de analfabeți, aproape 3.250, adică peste 21 la sută, locuiesc la oraș, în timp la țară sînt localizate peste 12.000 de persoane din această categorie. Peste 35 la sută (aproximativ 1.100) dintre analfabeții orășeni se află în municipiul Bacău, aproape 11 la sută la Onești și peste nouă la sută în Moinești. Harja spune că o pondere importantă în rîndul analfabeților este deținută de persoanele de peste 45 de ani, în special la vîrstele înaintate, mai mari de 60-65 de ani. Din cauză că femeile trăiesc mai mult, deci cele mai multe persoane de vîrsta a treia sînt de sex feminin, statistica Recensămîntului arată că aproape 68 la sută din totalul analfabeților sînt femei. „Dacă se ia în calcul mortalitatea la vîrstele înaintate, creșterea numărului analfabeților se mai explică prin creșterea numărului tinerilor care nu știu să scrie și să citească”, afirmă Harja. Nu toți cei care nu au absolvit nici o școală intră în categoria analfabeților, ci doar circa 48 la sută dintre ei.
Încă mai sîntem prizonierii tradițiilor
Din punct de vedere al conducerii Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), principala cauză a analfabetismului rămîne situația socială mai mult decît precară a unor familii, în special din mediul rural, dar nu numai. „În primul rînd, e vorba de situația socială foarte modestă, care îi împiedică pe unii copii să meagă la școală, dar nu numai atît. Cred că un rol îl are și lipsa de motivație a potențialilor elevi. Mulți cred că a ști carte nu mai este o condiție obligatorie pentru a avea succes în viață. Promovarea cîștigului ușor, a falselor valori i-a determinat pe unii să fie convinși că se poate și fără carte. Cu toate acestea, procentul de analfabeți, avînd în vedre populația județului, nu mi se pare foarte mare, dar el este îngrijorător pe termen lung, în sensul că numărul analfabeților crește în fiecare an”, ne-a declarat inspectorul general Ghiorghi Iorga. Șeful ISJ spune că responsabilitatea creșterii numărului de analfabeți aparține într-o foarte mică măsură școlii, dar recunoaște că mai există și școli care nu atrag. „Nu cred că ne putem reproșa prea multe, atît timp cît sistemul de învățămînt asigură cam tot ce se poate oferi în materie de alfabetizare. Poate doar că școala este o consecință a societății. De exemplu, există problema abandonului din cauză că relația elev – profesor este la pămînt și trebuie să recunoaștem, fără însă a generaliza, că unele școli nu atrag”, a mai spus inspectorul general Iorga. Cît privește ponderea apreciabilă a femeilor în rîndul analfabeților, aceasta este, pentru șeful ISJ, cît se poate de explicabilă. „Măritișul nu este, mai ales în mediul rural, o măsură a studiilor, în sensul că o femeie se poate mărita și fără a ști carte. Sîntem încă prizonierii tradițiilor și se pare că femeia trebuie să fie inferioară bărbatului și în ceea ce privește știința de carte. Pe de altă parte, din acest punct de vedere în rîndul rromilor s-au făcut progrese cel puțin remarcabile. Chiar și așa însă, cred că cei mai mulți neștiutori de carte provin din rîndul acestei etnii”, a adăugat inspectorul general. Acesta a ridicat însă și problema „anafabeților cu diplomă”, tineri care, deși au absolvit o școală, „habar n-au să scrie”, după cum s-a exprimat șeful Inspectoratului Școlar. (Florin POPESCU, Eduard CUCU)
Lasă un răspuns