– ei au hotărît să organizeze, pe 16 octombrie, cea mai mare acțiune de protest, în Capitală – subvențiile insufciente, amînarea înființării camerelor agricole și
Petru DONE
Fermierii constituiți în Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR au declarat că vor cere demisia ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. Consiliul Director al LAPAR s-a întrunit la sfîrșitul săptămînii trecute în Bacău și a analizat situațiile privind Plățile Naționale Directe Complementare și prorogarea camerelor agricole intenționată de Ministerul Agriculturii. Membrii Consiliului și-au declarat nemulțumirea față de aceste situații și au hotărît ca pe 16 octombrie, în parteneriat cu alte organizații profesionale ale agricultorilor, să organizeze cea mai mare acțiune de protest, un marș și un miting cu circa 10.000 de participanți, în Capitală.
Fermierii spun că cer ministrului să-și dea demisia pentru că, pînă acum, i-a dus cu vorba. Spunea că vor primi o subvenție de 180 de euro pe hectar, dar și că este de acord cu plata celor 41 de euro de la Guvern, conform înțelegerii pe care a avut-o chiar cu agricultorii. Acum a uitat de toate promisiunile, iar fermierii au rămas cu 140 de euro pe hectar. „Cerem demisia ministrului – ne-a declarat vicepreședintele LAPAR, Daniel Ciobanu, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli Bacău – pentru modul în care a admninistrat situația agriculturii românești în anul atît de greu 2012.”
Subvenții duse cu zăhărelul
În Bacău, Comitetul Director al LAPAR a analizat, în primul rînd, situația apărută datorită secetei din 2012 în agricultură. Din datele prezentate de președintele Ligii, fermierul băcăuan Laurențiu Baciu, situația este tragică, iar agricultorii au rămas cu promisiunile ministrului de resort.
„Pe 6 august, la întîlnirea de la minister – a precizat Daniel Ciobanu -, ministerul avea, cu privire la despăgubirile de după secetă, o propunere greu de aplicat de majoritatea fermierilor. Atunci LAPAR a făcut și ea o propunere: completarea subvenției cu 41 de euro, care se înscrie în regulamentele europene, fără a se tăia din banii care vin de la Uniunea Europeană, ca în ultimii ani.” Ministrul a mai promis, însă, pentru fermierii cu pînă la zece hectare de teren, cîte 100 de lei la hectar, dar agricultorii cred că aceasta este o măsură care va duce la dezmembrarea suprafețelor agricole, nu la comasarea lor. „Ministrul – a mai spus Daniel Ciobanu – evită să ne dea în scris ceva cu privire la plata europeană pe suprafață în 2012. Am avut, în ultimul timp, trei întîlniri cu el, dar fără rezultate concrete. Noi am aflat că plata europeană (SAPS), aplicîndu-se corecția liniară, rămîne la 106 euro, iar contribuția guvernului este notificată la Bruxelles la 50 de euro, dar acesta a încercat să rămînem numai cu plata europeană, pentru a putea face, din 16 octombrie, plaăți în avans. Vedem că este o politică aidoma celei din vremea ministrului Tabără, din 2011, pentru a nu se mai da nici măcar cei 50 de euro la hectar. Într-un cerc restrîns, ministrul Constantin a afirmat că ne vor ajunge și 140 de euro.”
Pentru organizarea acțiunii de protest, președintele Laurențiu Baciu va depune, astăzi, 8 octombrie, documentația necesară, la Primăria Capitalei.
Înființarea camerelor agricole se amînă
Oficialii ministerului Agriculturii au lansat, în presă, zvonul că Legea de înființare a camerelor agricole va fi pusă în aplicare după înființarea comitetelor național și județene de inițiativă și depunerea candidaturilor pentru alegerile în camere.
Dar, au venit cu o ordonanță de urgență care amînă alegerile în camere. Ordonanța nu a fost semnată, pentru că fuge toată lumea de ea, chiar și cei din minister, fiind împotriva legii. LAPAR, ca membru al Comitetului Național de Inițiativă, a semnalat situația și a făcut o plîngere în contenciosul administrativ. Acum se așteaptă și o plîngere penală împotriva celui care va semna ordonanța de guvern. „Miza, în acest caz – spune Daniel Ciobanu -, este mare. Camerele vor să fie politizate, pentru ca ele să fie garantul, în fața Comisiei Europene, al derulării după 2014 a fondurilor pentru dezvoltarea rurală. Pentru că nu mai este încredere în clasa politică, după ce în perioada 2008 – 2012 fondurile europene au fost distribuite discreționar, în funcție de culoarea politică.”
Lasă un răspuns