Fermierii din judetul Bacau se lasa greu convinsi sa cultive, in acest an, mai multa sfecla de zahar, pentru ca principalul procesator catre care ar trebui sa livreze preoductia – de fapt si singurul din zona -, compania Agrana, nu le-a oferit destule argumente in acest sens. In plus, experienta de pina acum, istoricul relatiilor cu procesatorul ii indeamna sa masoare de zece ori, pentru a taia odata in materie de contractare a productiei de sfecla. Pozitia agricultorilor apare si mai curioasa daca amintim ca acum o luna, numai, reprezentantii Agrana au venit in Bacau si le-au prezentat oferta 2011, care era destul de „dulce”.
„Nu cred ca vor fi multi fermieri de la noi care sa intre in relatii cu Agrana in acest an – a opinat directorul Directiei pentru Agricultura Bacau, Ioan Chiriac. Se pare ca istoria se repeta. In anii trecuti, conditiile de contractare si de preluare a productiei de sfecla au fost destul de neconvingatoare pentru noi, fermierii. De asemenea, sint destule alte culturi la care cistigurile cultivatorilor sint net mai bune, astfel incit sfecla de zahar sa nu mai fie o alternativa de luat in seama neaparat”. Cu toate promisiunile legate de pretul la tona de sfecla si de bonusurile colaterale, fermierii spun ca relatia ramine greoaie, iar conditiile de preluare dificile, de la transportul din cimp al sfeclei, pina la receptia din fabrica si stabilirea digestiei (a continutului de zahar in sfecla).
Cum se vad acum relatiile fabrica-fermieri
„Au fost anumite probleme in judetul Bacau in cultivarea sfeclei de zahar, nemultumiri, dar care au fost analizate de Agrana si care in mare parte sint rezolvate” – a spus, la Bacau, Radu Petre, inspector agricol pe zona Iasi-Vasului, in Departamentul agricol al societatii. „Nu au fost rezolvate – ne-a declarat unul dintre fermierii bacauani de elita, Laurentiu Baciu, care este si vicepresedintele Asociatiei Judetene a Producatorilor Agricoli. Nu se tin de promisiuni. Am ajuns la concluzia ca toti investitorii straini au ajuns si obraznici si neseriosi. Umbla doar dupa bani, ca sarpele dupa lapte. Noi am analizat oferta lor concreta, dar nu ne-au convins. Ei trimit, sa ne prezinte oferta, specialisti care nu pot lua decizii. De ce nu vin directorii sa stea de vorba cu noi cei care sintem patronii, administratorii de societati. Sigur, au cifra de afaceri mai mare, dar, principial, sintem pe acelasi palier ca functii. Si, apoi, cu ei am putea discuta altfel, decit cu salariatii care nu pot schimba nimic din oferte”.
De fapt, ce oferta are fabrica in 2011?
Oferta Agrana 2011 – au spus, tot la Bacau, reprezentantii fabricii – are un pret majorat cu circa 35% fata de 2010. Pretul final este compus dintr-un pret de baza si un bonus asigurat la fermier, de noua euro, in total circa 36 de euro pe tona de sfecla. Pretul este motivat, de Agrana, prin criza zaharului din acest an si deficitul de pe piata europeana. Cei din fabrica spun ca la aceste venituri din sfecla se mai adauga subventia la hectar programata pe 2011, care este de 560 – 570 de euro, in crestere fata de anul trecut cu aproape 100 de euro. Iar in sprijinul culturii sfeclei, Agrana vine si cu prefinantari: cu seminte de calitate, ingrasaminte chimice (pina la 400 kg, ingrasaminte complexe sau azotoase), asistenta de specialitate (inginerul Costin Pilat se ocupa de judetul Bacau), recoltarea in regim de prefinantare, si cu incarcarea si transportul sfeclei catre fabrica. Fermierii, insa, nu pot fi de acord, pentru ca, spun ei, subventia nu vine de la fabrica, ci din bugetul statului. „Unde este ajutorul lor – a opinat Laurentiu Baciu -, daca cei peste 500 de euro de la stat nu trebuie pusi in contul Agrana? Iar cu cei 36 de euro la tona de sfecla nu se acopera nici cheltuielile pe hectar, dar-mite marja de profit”.
Saminta recomandata dupa conditiile de cultura
Specialistii de la Agrana mai spuneau ca fabrica a facut eforturi de cercetare pentru a stabili ce saminta de sfecla este mai potrivita pentru fiecare cultivator in parte. Totul pentru ca productiile obtinute sa fie cit mai mari. Saminta recomandata este aleasa de fabrica pe baza unor observatii multianuale, pe 33 de hibrizi. S-a urmarit uniformitatea rasaririi soiurilor, rezistenta la boli foliare si de radacina si s-a stabilit productia la hectar a fiecarui soi. S-a constatat ca este mai putin importanta digestia sfeclei (o digestie mare la o productie mica nu spune mare lucru). Rezultatul final privind potentialul soiurilor este dat de zaharul teoretic la hectar, care reprezinta produsul intre digestie si productia la hectar. Pe cele trei locatii din pprogramul de cercetare, media este intre 50 si peste 60 de tone la hectar. „Ceea ce ne intereseaza pe noi este continutul de zahar la hectar, care trece de noua tone la mare parte dintre hibrizi” – a precizat Radu Petre. In urma observatiilor, au fost selectate zece soiuri de la fiecare producator, iar fiecare a avut un hibrid de top. Agrana a obtinut, anul trecut, in total 290.000 de tone de sfecla, de pe circa 8.000 de hectare. In acest an suprafata urmarita este de circa 8.500 de hectare.
Lasă un răspuns