La Festivalul plăcintelor, organizat de Agenția Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), s-au îngrămădit oficialitățile, ziariștii și ceva vizitatori ca la urs. E drept că a existat pe undeva, prin holul hotelului Moldova, și un urs împăiat. Atracția au constituit-o însă, așa cum era de așteptat, plăcintele. Expuse de fiecare gospodină cum s-a priceput mai bine. Pe palete de lemn, în străchini de lut de forme speciale sau pe platouri moderne. Aceste din urmă accesorii erau însă mai rare, expozanții ținînd să fie în ton cu straiele populare și cu obiectele de uz casnic țărănesc cu care și-au completat expoziția. Holul hotelului Moldova, unde s-a ținut festivalul, s-a dovedit neîncăpător pentru oficialități, ziariști, expozanți și vizitatori care au vrut să vadă cum se mai gătește prin celelalte zone ale țării. Oricum, față de anul trecut, cînd holul și o parte din restaurant au fost ocupate de mesele pe care s-au expus produsele, acum festivalul s-a dovedit sărăcăcios. Au participat reprezentanți a zece județe din țară, cu 52 de feluri de plăcinte, pe care le-au expus pe cîteva mese. Cam jumătate față de ediția precedentă.
Pe la ora 15.00, în holul hotelului a început agitația. Ministrul turismului Dan Matei Agathon, după ce a ținut o conferință de presă, a coborît de la etajul 12 al hotelului pentru deschiderea din hol. Cîțiva membri ai orchestrei Plaiurile Bistriței se agitau pe undeva prin ceea ce ar fi trebuit să fie culise să se schimbe în costumele populare. Printre ei se intercalau, laolaltă cu sportivi cazați în hotel și cu ziariștii veniți cu autocarul din București, cîteva fete aproape dezbărcate. Buimaci, cîțiva clienți ai hotelului întrebau în stînga și în dreapta dacă așa se întîmplă în fiecare zi. Într-un final, s-a înțeles că se pregătea și un „scurt specatcol artistic”. Ostilitățile au fost coordonate de vicepreședintele Consiliului Județean Bacău, Dumitru Brăneanu, care i-a invitat pe expozanți să-și descrie costumele populare cu care sînt îmbrăcați. Neobișnuiți cu microfonul, oamenii au încercat să se descrie, deși aproape nimeni nu înțelegea ce spun. Cel care se ocupa de sonorizare a uitat sau n-a știut să facă ceva mai de Doamne-ajută la sonorizare. În sfîrșit, după un expozeu împănat cu referiri culinare a lui Dan Matei Agathon, juriul a trecut la degustarea tuturor plăcintelor. Nici ministrul nu s-a dat în lături și a încercat cel puțin zece feluri. El a înlesnit alunecarea plăcintelor pe gîtlej cu ceva licori de casă, dar cu grade suficiente ca să-ți ardă papilele gustative. „Nu, n-am de gînd să urc la volan, pentru că nu vreau să-i fac nici o bucurie șefului poliției băcăuane. Nu băuturile sînt însă vedetele, ci plăcintele care se dovedesc din an în an mai bune. Nu am putut să gust din toate 52 cîte sînt în concurs, dar cele pe care le-am gustat mă determină să cred că am procedat foarte bine atunci cînd am pornit negocierile cu cei de la Guiness Book pentru un proiect prin care intenționăm să facem cea mai mare plăcintă din lume la Bacău. Din păcate, nu vă pot da mai multe amănunte pentru că există o clauză de confidențialitate foarte strictă în privința detaliilor despre acest proiect. Veți vedea la anul și, după cum îmi pot da seama după delicatesele de aici, înclin să cred că va fi și cea mai gustoasă plăcintă din lume, nu numai cea mai mare”, a declarat ministrul.
La puțin timp după turul meselor cu plăcintele expuse s-a terminat și expoziția. Nu pentru că cei prezenți s-a fî îngrămădit să plece, ci pentru că exponatele au fost îngurgitate foarte repede. Vizitatorii s-au apropiat la început cu sfială de plăcinte și au făcut onorul fiecărui expozant. Păcat doar, după spusele celor care și-au făcut un obicei din a fi prezenți la manifestare an de an, că acum gospodinele s-au zgîrcit cu cantitatea. Mai mari sau mai mici, delicatesele cu mere, brînză, pere, varză, lobodă, stafide, nuci, mac, carne, ciuperci sau fructe de pădure s-au topit pe gîtlejuri aproape instananeu. Mucalit, prefectul Cătălin Radu Mardare spunea că nu a mai apucat decît o plăcintă picantă, dar amenința că o să-și ia revanșa anul viitor. După un scurt program al orchestrei Plaiurile Bistriței, a urmat premierea. S-au dat premii pentru cea mai mică plăcintă, pentru cea mai nostimă, un palmier gătit de o gospodină din Galați, pentru cea mai rustică, mai picantă și pentru oferta cea mai diversificată. Au mai fost și premii speciale, așa că cei zece expozanți au primit recunoașterea juriului de 12 ori. Marele premiu a fost luat de o familie din Alba, prezentă la manifestare cu trei generații. „Am venit cu produse de la noi, plăcinte pe lespede, cu brînză dulce, cu mărar, cu brînză sărată – spune bucătăreasa veterană Maria Luha, de 80 de ani. De la mine au învățat toate femeile din familie cum se gătește. „Avem și plăcinte în cuptor, cu lobodă, cu pere, cu mere, și cu carne. Am venit aici pentru prima dată și uite că efortul ne-a fost răsplătit”, spune și fiica ei, Florica Ivașcu.
Între timp, pe fundal, cîteva dansatoare încercau disperate să se distingă din foiala de pe holul hotelui. Ele prezintau un dans printre picioarele ziariștilor și a publicului care se zgîia după platourile cu plăcinte. După un scurt răgaz, agitația a început din nou. În aripa din spate a hotelului s-a inaugurat și primul restaurant al copiilor din țară. Dan Matei Agathon a precizat chiar că este unicul și în Europa. Patronul restaurantului, Corneliu Iacobov, a declarat că prețurile vor fi modice, accesibile pentru toată lumea și că cel puțin odată la două săptămîni acolo se vor organiza spectacole pentru copii instituționalizați. Între timp, ziariștii de la presa centrală, sosiți în Bacău cu un autocar special, se agitau pentru programul de a doua zi. Urmau să plece într-o scurtă excursie prin Slănic Moldova unde să se recreeze după atîta muncă la pensiunile din zonă. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns