Parlamentarii au un salariu „motivant”, cum s-ar spune, de zeci de milioane de lei, constată Băcăuanu. Abia acum, însă, cînd se uită mai atent pe factura detaliată, omul nostru află că indemnizația pe care el i-o plătește parlamentarului este o nimica toată pe lîngă sumele cu care trebuie să-l mai susțină pe alesul său. Sumele în plus depășesc indemnizația oficială, ceea ce face ca fiecare parlamentar să cîștige cam 100 de milioane de lei pe lună, sumă netă. Adică, la 16 senatori și deputați din județul Bacău, Băcăuanu contribuie lunar cu aproximativ 1,5 miliarde de lei. Socoteala nu iese, că indemnizația nu ajunge la suma asta, dar, dacă se iau în calcul celelalte cheltuieli, abia acum încep lucrurile să se lege. Parlamentarii primesc bani ca să-și doteze cabinetele, ca să aibă condiții să-și îndeplinească menirea. Statul, din banii lui Băcăuanu, dă fiecărui parlamentar o sumă egală cu indemnizația, ca să le organizeze.
Ce s-o face cu banii ăștia, numai Dumnezeu și ospătarii mai pot ști, pentru că perlamentarii nu trebuie să justifice decît jumătate din banii primiți pentru cabinetele parlamentare. Bugetul alesului nu se oprește însă aici. În funcție de rangul său (deputat sau senator), parlamentarul are dreptul la o secretară, un șofer și un șef de cabinet. Salariile acestora sînt plătite tot de Băcăuanu, cu bani care trec mai întîi prin buzunarul parlamentarului. Tot de aici se plătesc cheltuielile cu apa, chiria cabinetului. Însă majoritatea senatorilor și deputaților au cabinetele în sediul partidului, așa că nu-i costă mare lucru întreținerea acestora.
Printr-o Ordonanță de Urgență din 12 decembrie 2002, Guvernul a decis ca salariile demnitarilor să fie mărite cu 15 la sută în anul 2003. Această creștere s-a făcut în două etape. De la 1 ianuarie, fiecare senator sau deputat a primit un salariu cu șase la sută mai mare decît pe luna decembrie 2002. De la 1 octombrie 2003, salariile demnitarilor au fost mărite din nou, cu nouă procente.
Nu toți parlamentarii primesc același salariu, Viorel Hrebenciuc are o îndemnizație lunară de aproximativ 40 de milioane de lei, în calitatea sa de vicepreședinte al Camerei Deputaților. Suma este impozabilă, dar buzunarele aleșilor noștri au mult mai mult de suportat. Pentru fiecare zi de lucru la Parlament, un ales din provincie mai primește și o diurnă, de două procente din indemnizație. Pînă în acest an, diurna parlamentarilor era de 526.000 de lei/zi. Pînă în toamna acestui an, aceasta a crescut la 620.000 de lei/zi, iar de la 1 octombrie a ajuns la aproape 700.000 de lei/zi. Dacă vin sau chiar dacă nu vin la ședințe patru zile pe săptămînă, parlamentarii mai înșfacă vreo zece milioane de lei săptămînal. Dacă vor să meargă acasă la un grătar, la vreo chermeză, aleșii noștri n-au decît să anunțe că merg în interes de serviciu cele trei zile din week-end. În acest caz, suma săptămînală pentru diurnă aproape că se dublează.
Cazarea dep
Aleșii noștri nu dorm numai în timpul ședințelor. Ei au un loc plătit de stat unde să-și puncă capul obosit pe pernă. Cazarea deputaților români din provincie costă lunar cam cinci miliarde de lei pe lună. Deputații mai sclifosiți, care vor să-și expună pe pervazul altor geamuri borcanele cu zacuscă, au ales însă să se cazeze în apartamente luate cu chirie, pentru plata căreia primește din buzunarul cetățeanului nostru cam 14 milioane de lei pe lună, adică 70 la sută din costul cazării la Hotelul București.
Domnul Băcăuanu ia creionul chimic, îl înmoaie în salivă și se-apucă de adunat. Indemnizația plus suma forfetară plus diurna și banii de cazare egal cu peste peste 100 de milioane de lei pe lună. Cheltuielile contribuabilului nu se opresc însă aici, pentru că parlamentarilor li se mai asigură cîte un automobil de serviciu, Dacia SuperNova pentru cei de rînd, adică de umplutură, Nubira, Leganza și Mercedes pentru cei cu funcții. Domnul Băcăuanu, contabilul nostru de ocazie, nu mai știe să adune cotele de benzină pe care tot el le achită, telefoanele mobile cu abonamente substanțiale și dotarea birourilor parlamentare cu aparatură și mobilier. De asemenea, contribuabilul decontează cheltuielile deputaților privind repararea autoturismelor, calculatoarelor, copiatoarelor și a altor ciurucuri aflate, pe bune sau nu, în dotarea birourilor parlamentare din teritoriu.
De la începutul anului, s-au cheltuit pentru reparații la birourile parlamentare din circumscripțiile electorale din țară 4,2 miliarde de lei, dintre care 1,3 miliarde s-au plătit în numerar, iar restul prin viramente bancare. Cel mai mult, se pare, costă reparațiile la Daciile SupeRNova repartizate aleșilor în circumscripții, cheltuieli care intră tot în categoria celor pentru cabinete. Urmează reparațiile sau schimbarea unor piese pentru tehnica de calcul, respectiv computere, imprimante, faxuri și abia apoi cheltuielile uzuale precum zugrăvit, vopsitorie, repararea sau chiar înlocuirea unor piese de mobilier. De asemenea, cheltuieli de protocol sau de mic inventar, cafetiere, seturi de pahare sau de cești etc, sînt suportate din suma forfetară, la fel ca și benzina pentru Dacii.
Lasă un răspuns