Corina Rauta, fost ofiter al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau, este condamnata definitiv de catre instanta suprema pentru ca, in schimbul unor sume de bani, a emis avize sau autorizatii de securitate la incendii unor firme de constructii. In 4 februarie 2010, procurorii DNA Bacau au trimis-o in judecata pe Corina Rauta, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de conflict de interese si infractiunea prevazuta in art. 11 alin. 1 din Legea 78/2000 (indeplinirea, in virtutea functiei, pentru un agent economic, a unei insarcinari, daca fapta e de natura a-i aduce, direct sau indirect, foloase necuvenite), ambele in forma continuata. In rechizitoriul întocmit, procurorii au retinut ca „in perioada 2008 – februarie 2009, inculpata Corina Rauta a intocmit, in numele unor proiectanti, 23 de scenarii de securitate la incendiu (lucrari de proiectare necesare pentru obtinerea avizelor ori autorizatiilor de securitate la incendiu). Dupa ce au fost intocmite de inculpata, la comanda proiectantilor sau a beneficiarilor (firme de constructii), documentele au fost prezentate la ISU Bacau, la compartimentul de avizare/autorizare in cadrul caruia lucra inculpata, pentru obtinerea avizelor ori autorizatiilor de securitate la incendiu”. Procurorii DNA arata ca ofiterul Corina Rauta a dat personal aviz favorabil unui numar de sapte scenarii de securitate la incendiu. Pentru intocmirea si avizarea unor astfel de documentatii, aceasta a obtinut foloase necuvenite in valoare de 10.021 lei. In demersul sau, Corina Rauta a fost ajutata de alti doi inculpati prin asigurarea semnaturii de proiectant si a stampilei firmelor pe care le conduc. Cei doi proiectanti sint cercetati pentru complicitate la infractiunea de conflict de interese. Prin decizia penala din 26 ianuarie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut sentinta Curtii de Apel Bacau, care a hotarit condamnarea Corinei Rauta, fost ofiter in cadrul ISU Bacau la trei ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de sase ani.
Exista cazuri in care justitia a facut erori grave in procesul de judecare a unor fapte infractionale asa cum este cazul, spre exemplu, al persoanei condamnate pe nedrept la 12 ani de inchisoare pentru uciderea unei tinere. Ca efect al acestor erori si nu putine sanctionate de CEDO, Romania plateste bani grei din buzunarul cetateanului pentru despagubirea celor nedreptatiti de justitia romana. Am senzatia ca si in acest caz s-a produs o eroare judiciara. Oare nu se impune ca judecatorilor care care au dat verdicte eronate sa li se aplice sanctiuni corespunzatoare care sa ii determine sa aplice cu mai multa responsabilitate actul de justitie?i