La 38 de ani, având in palmares un titlu european, unul balcanic si sapte titluri de campion national, Ciprian Ciocan si-a facut o retragere intr-un moment de duiosie. Era acasa la prietenul sau Marius Fundulea si i-a placut de fiul acestuia, Ianis, care avea o energie deosebita. In mod simbolic, i-a predat pustiului o pereche de manusi minuscule – o predare de stafeta, ca pentru un copil de trei ani. Ianis nu stia la ce sunt bune, de aceea tatal sau l-a dus in fata unui monitor, sa vada meciuri de box si kick-box. Ciocan a privit si el, vazând, de exemplu, victoria lui Sanda Lungu contra americanului Bob Sapp, intr-o gala Lokal Kombat. „L-as fi invins si eu si cred ca as putea sa-l inving pe Lungu, dupa câteva luni de antrenament. Are o forta teribila, dar sta teribil de prost la deplasare, tactica de lupta si altele”, a evaluat fostul pugilist. Marius Fundulea a prins ideea din aer: „Si de ce n-ai reveni? S-ar putea face un eveniment extrem de interesant”. Chestiunea a fost intoarsa pe toate partile, iar Ciprian Ciocan a spus ca va porni antrenamentele incepând de a doua zi, adica de azi. Cei doi l-au alertat si pe promotorul Dragos Dulhac, care i-a promis lui Ciocan ca, daca va fi bine antrenat, il va angrena chiar intr-o piramida de tipul Biggers Beter King. El s-ar multumi, cel putin pentru inceput, cu o gala in Bacau, la care sala sa fie plina ochi.
O viata traita la maxim
Ciprian Ciocan avea noua ani când a pasit prima data intr-o sala de box, insotindu-l pe fratele sau mai mare, care voia sa se inscrie intr-o grupa de performanta. Antrenorul Relu Auras l-a vazut de-atunci si a pronosticat: „Din copilul asta va iesi un campion de categoria grea”. Sase ani mai târziu, in 1987, juniorul Ciprian Ciocan a disputat primul sau meci oficial, la Onesti, pierzându-l in fata lui Raj Vrânceanu. Urmatoarele lupte au fost pierdute, de asemenea. Anul urmator, fiind legitimat la clubul Vointa Bacau, a avut o „Vointiada” (concurs la care participau toate cluburile cu numele Vointa), la care a obtinut prima victorie. „Mi-a dat aripi, a fost ca un declic urias. Prinsesem o atât de mare incredere si ambitie, incât am câstigat competitia, la cat. 81 kg. Atunci, Relu Auras m-a luat definitiv la el, am avut turnee in Turcia, Mongolia, RDG si Italia, a fost extraordinar”.
A urmat includerea in lotul national de juniori de la Galati si o alta suita de succese”. In 1992, Ciprian Ciocan avea sa câstige titlul european de juniori la Edinburgh. Era favorit si la CM din Canada, dar a pierdut la puncte in fata unui ceh, din cauza unui avertisment. Furat de mirajul canadian, a fugit din lot si a ramas in Canada. „La inceput, voiam sa continui cu boxul acolo. Ma antrenam si am si disputat doua amicale. Patronul clubului mi-a oferit insa slujba de body-guard al unui centru de distractii, format dintr-o discoteca si doua saloane de streaptease, unul pentru femei si unul pentru barbati. Anturajul a devenit pe masura, femei frumoase si macho ce se spargeau in figuri. Am stat in Canada pâna in 1996, dar eram blocat in ceea ce priveste boxul. Mai multi oameni care tineau la mine m-au facut sa ma intorc. In acelasi an, am devenit campion national de seniori, intr-o gala desfasurata la Sala Sporturilor din Bacau”.
A alternat apoi retragerile cu revenirile. Intre acestea, viata sa a fost aventuroasa si plina, iar el nu intotdeauna a ales intelept. Pentru greseli a platit, pentru reusite a gustat din cupa celebritatii. Dar focul din sânge i s-a stins, astfel ca Ciprian s-a casatorit, iar acum are doi copii, este un ins asezat. Ultima competitie a fost in 2005, când deja era om de afaceri si sustinea lotul de box al SCM Bacau. Tot atunci, a câstigat ultima medalie nationala, intr-o gala desfasurata la Târgoviste. „Meciul meu cu Cezar Dinu (actualul boxer profesionist – n.r.) a ridicat publicul in picioare”. De altfel, Ciocan crede ca spectatorii sunt motorul campionilor, deoarece senzatiile pe care le au când sunt urmariti de o sala plina si vulcanica sunt minunate si de nedescris.
A vrut ca unul dintre cei doi baieti ai sai a-i calce pe urme. „Nu cred ca va tine. Dupa primii pumni pe care i-a primit, nu i-a mai placut. Diferenta dintre mine si el, la vârsta lui, este ca eu eram sarac, iar el are de toate”.
Paparuda de sex masculin
Ciprian are o inima mare, proportionala cu trupul sau urias. In urgia iernii 2012, el a fost cel care a trimis rezerve de apa vrâncenilor blocati de nameti si pompierilor cei incercau sa-i despresoare. Si-a repetat gestul oferind 3000 de butelii de apa „Mowgli” (el fiind producatorul) bacauanilor insetati si cu posibilitati modeste. Astfel, cuplul dintre el si „Mowgli” este un fel de paparuda a Bacaului, excluzând partea depreciativa pe care o conferim acelei femei mitice.
Parintii din sport si afaceri.
Discutând despre antrenorii pe care i-a avut sau pe care i-a cunoscut, Ciocan se opreste asupra lui Relu Auras: „Este mare, are tot ce trebuie unui antrenor de succes: stiinta, ochi, fler, putere de convingere, autoritate. Pentru mine a fost ca un parinte”. Legat de viata sa de afacerist, Ciocan spune ca ii datoreaza foarte mult lui Florin Camara: „Eu eram sportiv, nu stiam ce si cum. El m-a invatat ce inseamna sa faci o afacere. Am inceput cu firma de constructii, am continuat cu una de bauturi racoritoare si apa”. O idee mult mai veche a lui Ciprian a fost sa ajunga unul dintre putinii producatori mondiali de insulina. Incercând sa demareze un astfel de proiect extrem de pretentios a invatat multe, s-a perfectionat. De la un moment dat, n-a mai spus nimic despre asta, dar e sigur ca va incerca pâna la adânci batrâneti sa-si atinga telul.
Peter KELMANN
Un om generos al faptelor bune. Ar trebuie sa intre si in supermarketuri cu aceasta apa Mowgli. Decat sa cumperi apa imbuteliata de pe nu stiu unde din tara, mai degraba cumperi apa produsa si imbuteliata in Bacau. De care sunt sigur ca va fi si mai proaspata si mai ieftina ca celelalte ape de izvor aduse din alte orase. Eu am vazut doar de 0,5 si 2 L, daca ar fi si sortimentul de 5 L sunt sigur ca ar avea succes cu aceasta apa. Eu am baut la catina studenteasca din Bacau aceasta apa si mi-a lasat o impresie foarte buna. Succes in viata si afaceri.
cipi ,de unde ai apa,nasu nu iti da apa buna,stii prea bine,si cu boxul,esti constiient ca nu le prea ai,esti avantajat un pic de fizic,adica de alonjo,faci si tu ca iftimoaie,,tu ai lupte in picioare si in ring,el doar pe plaja la roma cu teo trandafir,ma gindeam sa vorbeasca nasu tau cu iftimoaie,ca tot e din oras si cistigatorul sa joace cu mine MOSUL. lui florin,vrei?
Asta numa cu prostii sew ocupa, de unde apa imbuteliata? De la robinet cu siguranta! Pt Camara a lucrat ca recuperator, tot el l a invatat cum sa faca „afaceri”cu haine asa zise de firma, chinezarii cum ar veni!