Fostul viceprimar Laurian Lucaș vrea rejudecarea lotului „Sechelariu” – UPDATE

Laurian Lucaș, fost viceprimar al municipiului Bacău în perioada 2000-2004 și condamnat la 4 ani de închisoare în lotul „Sechelariu”, pentru complicitate la luare de mită, ar vrea reanchetarea și rejudecarea dosarului. Lucaș este convins că a fost nedreptățit la Curtea Supremă, unde a primit o pedeapsă cu închisoarea, după alte două procese, fiecare cu fond și apel, în care a fost achitat.

În cele ce urmează, vă prezentăm câteva argumente ale fostului viceprimar, dar și, în premieră, motivarea judecătorilor care l-au condamnat la închisoare.

Procesul lotului „Dumitru Sechelariu” s-a încheiat în noiembrie 2014, după aproape 9 ani de judecată la diverse instanțe care au achitat lotul „Sechelariu”. Laurian Lucaș, fost viceprimar şi consilier local al municipiului Bacău, şi Vasile Ifrim, fostul şef al Serviciului Cadastral şi Fond Funciar din cadrul Primăriei, au fost condamnaţi de instanţa supremă la câte patru ani de închisoare, pentru complicitate la luare de mită.

Dumitru Sechelariu, fostul primar, a murit înaintea procesului de la Curtea Supremă, așa că în dreptul său rămâne consemnată ultima achitare, de la Curtea de Apel Bacău. Totuși, Curtea Supremă, după decesul fostului primar, a constatat „fapte care se circumscriu infracţiunii de luare mită, forma autoratului, în privinţa inculpatului Sechelariu Dumitru”.

ICCJ a dispus confiscarea de la complicii lui Sechelariu a câte 98.318 de dolari şi 1.616,174 lei, menţinând sechestrul pus pe două imobile aparţinând lui Lucaş şi lui Ifrim. Dumitru Sechelariu, Laurian Iulian Lucaş şi Vasile Dorinel Ifrim au fost trimişi în judecată în 26 iulie 2005, de procurorii anticorupţie de la PNA, fostul DNA.

Laurian Lucaș așteaptă o desecretizare

Laurian Lucaș a organizat joi o conferință de presă, la circa un an de la eliberarea sa din închisoare. Fostul viceprimar a expus pe larg istoricul procesului și a susținut că Dumitru Sechelariu și echipa sau au fost îndepărtați de la putere pentru că fostul primar a insistat să organizeze „Duminica Generozității”. La acel eveniment, sub masca unui eveniment caritabil, Sechelariu și-a făcut campanie electorală la aniversarea zilei de naștere, cu mici, cârnați și bere pentru 50.000 de băcăuani, în parc.

După pierderea puterii, deși până atunci nu ar fi existat plângeri, procurorii au întocmit un dosar de subminare a economiei naționale. Potrivit lui Lucaș, la baza dosarului ar sta o „notă de relații” trimisă de SRI la PNA, pe 11 ianuarie 2005. Documentul respectiv ar fi fost secretizat pentru 49 de ani, deoarece se referea la un caz de subminare a economiei naționale, însă în cele din urmă Laurian Lucaș și Vasile Ifrim au fost condamnați numai pentru luare de mită.

„Azi, nu pot face cerere de re-anchetare, pentru că e obligatorie desecretizarea notei SRI. Secretizarea nu mai are rost, pentru că noi am fost scoși de sub urmărirea penală pentru subminarea economiei naționale”, a afirmat Laurian Lucaș, în conferința de presă.

„A fost imoral”

Laurian Lucaș a comentat și problema de fond, anume achizițiile și schimburile de terenuri pentru terenul de karting al fostului său șef, Dumitru Sechelariu. „A fost imoral, când Dumitru Sechelariu a vrut să cumpere, eu m-am opus!”, a admis Lucaș. El a mai recunoscut, la solicitarea Ziarului de Bacău, faptul că a făcut și alte lucruri imorale pentru fostul primar al Bacăului, însă nu a fost generos cu aceste detalii din timpul administrației din care a făcut parte.

Lucaș s-a plâns de faptul că, la Curtea Supremă, după câteva procese în care tot lotul a fost achitat pentru că martorii și-au „nuanțat” declarațiile, judecătorii au luat în calcul doar declarațiile făcute de martori în fața procurorilor, ba au tolerat amenințările acestora cu dosare de mărturie mincinoasă. Ex-viceprimarul a susținut că unii martori au fost tracasați de procurori, cu vizite noaptea și drumuri dese de la Bacău la București. În acest fel, crede Lucaș, s-au obținut 8 declarații pe baza cărora, în cele din urmă, a fost condamnat la pușcărie.

„Martorii au fost reaudiați în toate fazele proceselor și mereu au dat declarații diferite decât cele de la PNA”, a relatat Lucaș. Potrivit acestuia, martorii sunt cei care au vândut trenuri imediat după retrocedare lui Dumitru Sechelariu. Ei nu s-au constituit părți civile și nici nu au solicitat anularea actelor de vânzare cumpărare, iar în fața instanței au declarat că au fost mulțumiți de prețul oferit.

Lui Lucaș i-au fost refuzate toate căile de atac, dar a căpătat speranțe acum, când PSD vrea să schimbe legislația în domeniul penal. „Când se vor schimba codurile, am să pot beneficia de reluarea anchetei. Singurele instituții care ar putea face asta sunt CSM și DNA”, a declarat fostul viceprimar.

În acest moment, Lucaș mai are de achitat circa 50.000 de euro către stat, după ce i-a fost vândut apartamentul. Fostul viceprimar și fostul funcționar de la cadastru au făcut câte 2 ani și 8 luni de închisoare. Terenurile pentru care au fost condamnați și au de plătit despăgubiri au rămas în proprietatea moștenitorilor fostului primar.

Cum opera gruparea „Sechelariu”, în descrierea completului de la Curtea Supremă

Judecătorii de la Curtea Supremă au fost de altă părere decât acuzații, iar în motivarea sentinței instanța explică motivele pentru care a decis că judecătorii de la instanțele inferioare, care au achitat lotul „Sechelariu”, au greșit.

Extrase din Decizia 2951/6 noiembrie 2014, dosarul 5947/110/2009, de la Înalta curte de Casație și Justiție:

(…)În strânsă legătură cu preocuparea inculpatului Sechelariu Dumitru de a achiziţiona, la preţuri mici, terenuri în str. Chimiei din municipiul Bacău trebuia privită de instanţele inferioare şi împrejurarea că persoanele îndreptăţite formulaseră cu mulţi ani înainte cereri de reconstituire a dreptului lor de proprietate asupra terenurilor (Ignat Didina în 1997, Ciosu Constantin şi Măndica în 1991, Ţonea Maria în 1992, Soria Ioan în 2000, Popa Mihai în 1998), însă acestea au rămas fără rezultat, demersurile în vederea eliberării titlurilor de proprietate fiind demarate (la iniţiativa lui Sechelariu Dumitru, prin intermediul inculpaţilor Lucaş Laurian Iulian şi Ifrim Vasile Dorinel) abia în momentul în care interesul inculpatului a devenit actual, respectiv după înfiinţarea Asociaţiei Club Karting Selena Motor Sport AFJ Bacău şi a manifestării intenţiei de a construi o pistă de karting în zona menţionată.

În concret, prin propunerea de numire a inculpaţilor Lucaş Laurian Iulian şi Ifrim Vasile Dorinel în Comisia Municipală Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurior, primul în calitate de copreşedinte alături de el, şi menţinerea celui din urmă în funcţia de şef al Serviciului Cadastru şi Fond Funciar, subordonat viceprimarului (respectiv inculpatului Lucaş Laurian Iulian), inculpatul Sechelariu Dumitru a urmărit şi a reuşit să controleze întreaga activitate de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi punere în posesie, dispoziţiile sale fiind aduse la îndeplinire prin întocmirea şi semnarea de acte de către cei doi inculpaţi. Astfel, Sechelariu Dumitru era cel care stabilea amplasamentul terenurilor şi preţul „de cumpărare” a acestora, care erau transmise inculpatului Ifrim Vasile Dorinel, prin intermediul lui Lucaş Laurian Iulian.

Cei doi inculpaţi identificau persoanele fizice care depuseseră anterior cereri de reconstituire a dreptului de proprietate şi le pretindeau vânzarea imobilelor către Sechelariu Dumitru în schimbul emiterii titlurilor de proprietate. De asemenea, Ifrim Vasile Dorinel depunea la birourile notariale documentaţia cadastrală necesară încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, îi însoţea, de regulă, pe vânzători la aceste birouri în vederea semnării contractelor şi le preda preţul, care era primit de la Sechelariu Dumitru, prin intermediul inculpatului Lucaş Laurian Iulian. Totodată, acesta din urmă semna, pentru primar, certificatele de urbanism întocmite în baza unor cereri formulate şi semnate de alte persoane decât titularii dreptului de proprietate, certificate necesare pentru autentificarea contractelor de vânzare – cumpărare şi prin care se atesta fictiv că vânzătorii şi-au dat acordul înstrăinării terenurilor în vederea efectuării operaţiunilor notariale.

Relevantă pentru acest mod de lucru în cadrul Primăriei Municipiului Bacău, dar şi a Comisiei Municipale Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este depoziţia martorului Popa Dumitru (secretarul Primăriei) din data de 5 iulie 2005 (filele 88-92 vol. 4 d.u.p.), în care acesta a arătat că inculpatul „Lucaş Laurian Iulian trasa sarcini directe lui Ifrim Vasile Dorinel pe ce terenuri şi în ce zonă să se intocmească documentaţiile pentru emiterea titlurilor de proprietate”, „dispoziţiile în activitatea de reconstituire a proprietăţilor” fiind „dispuse de Lucaş Laurian Iulian şi uneori de Sechelariu Dumitru direct către Serviciul Cadastral şi Fond Funciar”, totodată, martorul a mai precizat că Lucaş Laurian Iulian era omul de încredere al lui Sechelariu Dumitru, iar Ifrim Vasile Dorinel era executantul.

De asemenea, nu poate fi omisă împrejurarea că majoritatea persoanelor cărora li s-a reconstituit, în condiţiile menţionate, dreptul de proprietate, precum şi mandatarii acestora nu au cunoscut amplasamentul terenurilor şi vecinătăţile (dovadă în acest sens fiind faptul că, în cuprinsul procurilor întocmite, nu au fost individualizate respectivele terenuri), nu au fost puse în posesie, nu au semnat fişele tehnice şi nu au primit titlurile de proprietate (ce au fost ridicate în original de la biroul notarului public ce a autentificat contractele de vânzare-cumpărare), iar certificatele de urbanism ce au stat la baza perfectării convenţiilor au fost eliberate în baza unor cereri ce nu au fost formulate şi semnate de către acestea, înculpaţii procedând astfel tocmai pentru a-i împiedica pe proprietari să negocieze cu alte persoane interesate şi să vândă terenurile la valoarea lor reală, fiind, practic, constrânşi, în această modalitate, să le înstrăineze inculpatului Sechelariu Dumitru la preţul impus de acesta, mult inferior.

Totodată, în discuţiile purtate cu inculpaţii Lucaş Laurian Iulian şi/sau Ifrim Vasile Dorinel, vânzătorilor nu li s-au adus la cunoştinţă împrejurări esenţiale pe care, dacă le-ar fi ştiut, aceştia nu ar fi încheiat contractelele de vânzare-cumpărare a terenurilor cu inculpatul Sechelariu Dumitru în condiţiile stipulate, aspect care demonstrează, odată în plus, conivenţa lor infracţională în scopul obţinerii de către cel din urmă a unor foloase necuvenite în schimbul îndeplinirii sau, după caz, a neîndeplinirii unor acte ce intrau în sfera atribuţiilor sale de serviciu. In acest sens, relevantă este situaţia martorului Solomon Constantin, căruia nu i s-a comunicat că valoarea reală a impozitului restant aferent terenului pe care urma să îl înstrăineze era de 2.800.000 lei, iar nu de 8.672.539, aşa cum fusese somat, căci, dacă ar fi cunoscut acest aspect, martorul ar fi plătit debitul şi nu ar fi vândut terenul, pe care dorea să îl lase moştenire copiilor săi.

Este adevărat că, pe parcursul procedurii judiciare desfăşurată în faţa instanţei (în cele două cicluri procesuale), martorii şi-au nuanţat declaraţiile, iar o parte dintre aceştia au revenit parţial asupra depoziţiilor iniţiale, (…) însă declaraţiile de retractare se impuneau a fi înlăturate de Tribunal şi Curtea de apel ca nesincere şi făcute cu scopul evident de a-i exonera pe inculpaţi de răspundere penală. În acest sens, se reţine că depoziţiile date în faza de urmărire penală, astfel cum au fost anterior detaliate, conţin o expunere completă şi credibilă a modului, condiţiilor şi a contextului în care s-a derulat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate şi s-au încheiat contractele de vânzare-cumpărare, din interpretarea coroborată a acestora (în cuprinsul cărora martorii au relatat, practic, aceleaşi împrejurări de fapt) rezultând cu certitudine că persoanele îndreptăţite au fost condiţionate de inculpaţii Ifrim Vasile Dorinel şi Lucaş Laurian Iulian ca, în schimbul eliberării titlurilor lor de proprietate sau a modificării amplasamentului să vândă, ulterior, terenurile inculpatului Sechelariu Dumitru la preţul impus de acesta.

În acest sens, inalta Curte constată, în primul rând, că majoritatea martorilor care şi-au modificat depoziţiile în cursul cercetării judecătoreşti nu au oferit vreo explicaţie pentru retractarea declaraţiilor iniţiale, iar instanţele de fond nu au manifestat nicio preocupare pentru lămurirea acestei chestiuni, deşi era una cu caracter esenţial pentru stabilirea adevărului şi lămurirea cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept. Dimpotrivă, se observă că unele dintre persoanele reaudiate au subliniat chiar faptul că nu au fost sugestionate sau ameninţate în vreun fel de către organele de unnărire penală să declare într-un anumit sens (Strat Neculai, Ion Cârcu Dorina – declaraţiile din 27 iunie 2006, ds. 5460/2005 Tribunal Bacău; Ignat Elena — declaraţia din 4 februarie 2010, ds. 5947/110/2009 Tribunal Bacău) şi, cu toate acestea, Tribunalul şi Curtea de apel au înlăturat, fără vreo justificare, depoziţiile lor iniţiale, valorificând în plan probator declaraţiile de retractare.

În plus, se observă că unele dintre declaraţii au fost date de martori în prezenţa apărătorului ales al inculpatului Sechelariu Dumitru, ceea ce constituie incă o garanţie că audierea lor de către procuror s-a realizat cu respectarea tuturor normelor procedurale, iar aspectele consemnate în cuprinsul acestora corespund cu împrejurările relatate de martori. (…)

Rezultă, aşadar, cu evidenţă şi fără putinţă de tăgadă din toate probele la care s-a făcut anterior referire şi din împrejurările de fapt expuse că, în perioada 2002-2003, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul Sechelariu Dumitru, în calitate de primar al municipiului Bacău şi preşedinte al Comisiei Municipale Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – prin intermediul inculpaţilor Lucaş Laurian Iulian şi Ifrim Vasile Dorinel, de ajutorul cărora a beneficiat în mod direct – a pretins încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare terenuri la preţuri subevaluate, derizorii, în schimbul neîndeplinirii unor acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu (nedeclanşarea procedurii de executare silită faţă de martorul Solomon Constantin), respectiv al îndeplinirii unor astfel de acte (modificarea amplasamentului terenului aparţinând lui Bocăneţ Vasile, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate în cazul martorilor Feldeş Maria, Michici Ortansa, Ţonea Maria, Ignat Didina, Roman Ion, Roman Gica, Popa Mihai, Ciosu Constantin, Ciosu Măndica, Soria Ioan), fapte care se circumscriu infracţiunii de luare mită, forma autoratului în privinţa inculpatului Sechelariu Dumitru şi a complicităţii, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Lucaş Laurian Iulian şi Ifrim Vasile Dorinel).

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, instanţa de recurs va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 alin. 1 C.pen. şi, evaluând gravitatea deosebită a faptelor (dată de împrejurările şi modul în care au fost săvârşite, inculpaţii profitând de funcţia publică deţinută şi poziţia ocupată în ierarhia organelor administrative pentru a a-1 ajuta pe inculpatul Sechelariu Dumitru să obţină un important folos material injust, deşi aveau obligaţia lcgală, prin natura funcţiei exercitate, de a veghea la respectarea legii şi nu de a-i aduce atingere), scopul urmărit (cei doi acţionând ca o interfaţă a inculpatului Sechelariu Dumitru in relaţiile cu potenţialii beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate şi transmiţându-le condiţiile impuse de primar pentru a li se elibera titlurile de proprietate, în vederea obţinerii de către acesta din urmă, la preţuri modice, a unor terenuri în zona de interes din str. Chimiei), urmarea produsă, atitudinea procesuală nesinceră (aceştia Incercând in permanenţă să denatureze adevărul în scopul exonerării lor de răspundere penală), dar şi datele lor personale, fiind fără antecedente penale şi bucurându-se până la data faptelor de o bună reputaţie profesională şi morală, va stabili o pedeapsă de câte 4 ani închisoare, egală cu minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea comisă (ţinând seama in acest sens şi de intervalul de timp scurs de la data săvârşirii faptelor), apreciind că această sancţiune penală este necesară şi suficientă pentru a asigura reeducarea inculpaţilor şi prevenirea săvârşirii în viitor de alte infracţiuni.

Vă prezentăm sentința în întregime, motivarea începe de la pagina 38: