~5 min lectură 0 comentarii

Fotbal/ Istorie de culise, in anul cel mai negru

Redacția Ziarul de Bacău

Pentru prima data dupa Razboi, Bacaul n-a avut macar o echipa de esalon secund. Credem ca aceasta cadere are in primul rând cauze obiective, dar a fost grabita un pic de anumiti oameni, dar mai ales din vina patronului FCM Bacau, Dumitru Sechelariu. Partea buna este ca pozitia acestuia in fotbalul bacauan nu mai este predominanta. A luat fiinta SC Bacau, o grupare care va reda fotbalul publicului. FCM Bacau va ramâne doar cum a fost din 1992 pâna acum, adica jucaria fanion si de suflet a lui Dumitru Sechelariu si a 30 de insi din galeria Taurilor Furiosi. Un alt lucru pozitiv este ca s-a ajuns intr-un punct atât de jos in fotbalul bacauan, incât nu mai este loc decât pentru mai bine.

Istoria retrogradarii la masa verde

FCM Bacau a fost retrogradata la masa verde, din cauza a doua neprezentari, la meciurile de campionat cu Steaua I si Dunarea Galati, ambele de pe teren propriu. La o prima vedere, conducerea clublului FCM Bacau SA ar trebui acuzata pentru aceste forfaituri. Dar pentru oamenii care au atâta judecata incât sa nu priveasca lucrurile simplist, Dumitru Sechelariu ar trebui sa primeasca toate reprosurile. Si iata de ce. In vara anului 2009 a fost creata FCM Bacau SA, o asociere intre AS FCM Bacau (patronata de Dumitru Sechelariu) si Consiliul Local Bacau. Prima venea cu numele, dreptul de participare in campionat si 10 la suta din capitalul social, cealalta cu restul de bani. Consiliul Local a alocat bani de la buget tinând cont de prestigiul pe care fotbalul il are in constiinta publica si de traditia pe care o reprezenta FCM Bacau in istoria orasului. Ambitia noii echipe era de a promova in prima liga intr-un interval de doi ani. Insa n-a mai avut timp. Suparat ca n-a putut vinde un teren obstesc, pe care se aflase sediul SC Transport Public, Sechelariu a folosit FCM Bacau drept arma de discreditare a primarului Romeo Stavarache. Fostul primar chiar s-a falit ca l-a fraierit pe Stavarache la constituirea SC FCM Bacau SA. Concret, Sechelariu a dezvaluit ca el insusi trebuie sa acorde dreptul de participare al formatiei in editia de campionat 2010-2011, dar ca n-o va face. Tot el si-a retras echipamentul de la magazie, lasând echipa dezbracata inainte de meciul cu Sportul. Era razbunarea sa meschina pentru ca n-a putut vinde un teren al orasului, ceea ce ar fi fost o ilegalitate. Daca tinea cu fotbalul si cu orasul, fostul primar ar fi trebuit sa disocieze cele doua probleme. Era simplu, dar… Incepând din toamna lui 2009, de la esuarea acelei combinatii cu terenul TP, Sechelariu si angajatii lui au acuzat vehement acordarea de fonduri din bugetul local pentru FCM Bacau SA – numit acum „un proiect fara finalitate”, desi solicitasera sprijinul CL, incepând inca din 2004. AS FCM Bacau, clubul lui Sechelariu, nici nu si-a varsat cota-parte de capital social in bugetul comun, iar asta a facut ca la finalul sezonului o parte dintre jucatori si chiar antrenorul Gheorge Poenaru sa ramâna neplatiti. Si o gafa a celui care-si dadea astfel arama pe fata: Sechelariu declarase ca, oricum, pentru 2010-2011 n-ar fi inscris echipa in LII, chiar daca s-ar fi salvat de retrogradare; chipurile, tot din lipsa de bani. Asta desi Sechelariu primise in vara lui 2009, de la Steaua, sute de mii de euro, din transferul lui Lovin in Germania. Sau chiar daca Sechelariu strânge sute de mii de euro anual din spatiile publice pe care FCM le primise in concesiune, de pe vremea când tot Sechelariu era primar (sa fie, oare, vreo potriveala… nepotrivita?), bani care trebuia cheltuiti pentru echipa, dar carora li s-au gasit si alte intrebuintari. Atunci, de ce sa mai finanteze Consiliul Local o asociere pe care insusi Sechelariu, parte a intelegerii, o boicota din rasputeri, recunoscând asta in gura mare? Gând la gând cu presedintele de onoare al AS FCM Bacau, conducerea SA-ului a anuntat neprezentarea formatiei la meciul cu Galatiul, ceea ce a dus FCM Bacau in LIII, la capatul unei evolutii cel mult mediocre pe teren. N-a fost vina jucatorilor si antrenorilor, ci a ruperii proiectului FCM Bacau SA, din vointa lui Sechelariu.

Bacaul nu prea vrea fotbal!

Cauzele obiective ale decaderii fotbalului bacauan sunt mai grave decât incalecarea timp de 18 ani de catre Dumitru Sechelariu. Fotbalul nu mai este practicat cu asiduitate in Bacau. Au ramas foarte putine terenuri gazonate si s-au rarit foarte tare si cele de minifotbal dintre blocuri. La fel, copiii nu mai pot juca pe terenurile de la scoala. Pentru cei care nu-l practica, fotbal doar place, insa nu pasioneaza. In aceste conditii, sportul rege a devenit pentru tineretul bacauan un domeniu de can-can, de ziar-tabloid, popularizat prin aventurile de alcov dintre jucatori si vedete de carton ale soubizului bucurestean. Aproape nimeni nu mai cunoaste numele vreunui fotbalist local, cam toti fostii suporteri ramânând in cel mai bun caz cu amintirea lui Cursaru. Nepasarea fata de fotbal a devenit o realitate, iar asta nu de azi sau ieri. Ca este asa, o dovedeste numarul foarte mic de spectatori de la meciurile FCM si SC Bacau. Unii nu sunt de acord cu teoria nepasarii, oferind drept contra-argument meciul de Cupa FCM – Steaua, din 2008, când Stadionul Municipal a fost plin. Da, dar l-a umplut mai degraba renumele de cal breaz al lui Becali, iar o buna parte din public tinea cu Steaua!

Peter KELMANN

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.