Faptul ca actualii ministri nu sint nici prea tineri – asa cum lasa Stolojan sa se inteleaga ca ar fi motivul retragerii sale – si nici prea virgini in ale impletirii afacerilor cu politica nu este o tragedie in sine. La urma urmei, ei sint doar exponentii clasei politice cistigatoare. Au cistigat si acum sint recompensati!
Problema cea mai grava mi se pare, insa, prapastia deschisa intre asteptarile create electoratului in campanie si realitatea ultimelor zile. E de la sine inteles ca, in campanie, orice politician se va intrece in promisiuni. La fel, e de la sine inteles ca macar in parte sa incerce sa le duca la indeplinire.
Iar, de bun simt ar fi sa nu iti incalci principiile chiar de a doua zi dupa vot. Imi banui ca alegatorii care au votat cu PD-L pentru discursul anti-PSD nu sint acum printre cei mai fericiti cetateni. Sau cei care au votat discursul anticoruptie.
In toata afacerea asta, PD-L a cazut cel mai prost. PSD a marsat in campanie pe teme sociale si a reusit sa le integreze in programul de guvernare. PNL a marsat pe stabilitate economica si pe prudenta in deciziile bugetare si va putea sa critice de acum deciziile Guvernului.
Doar PDL, care a pedalat din greu pe tema luptei antricoruptie, a reusit sa se alieze chiar cu cei carora le cerea intruna capul, ca fiind cei mai mari corupti.
Lasă un răspuns