Pe ansamblul pădurilor băcăuane, furturile de lemn s-au redus masiv, dar numai în sectorul administrat încă de stat. În pădurile private, fenomenul a atins proporții îngrijorătoare. Cea mai afectată este tot Valea Muntelui, adică terenurile împădurite din ocoalele Silvice Comănești, Agăș și Moinești. „Cine merge în comuna Agăș poate vedea suprafețe mari unde copacii au fost rași. Sînt păduri returnate la Legea 18 din care nu a mai rămas nimic”, spune inginerul șef al Direcției Silvice, George Brăiescu. În urma controalelor de primăvară, instituția a constatat pagube de 3.650 de metri cubi de masă lemnoasă. Din aceasta, pentru 1.493 de mc s-au identificat autorii furturilor. Contravențiile au însumat 125 de mc, infracțiunile – 551 de mc și s-au mai descoperit alți 717 mc de arbori tăiați și abandonați, care au fost valorificați, plus un risc normal de 100 de mc.
Ceea a rămas, adică 2.157 de mc, poate fi pus pe seama neglijenței personalului silvic, dar cantitatea în discuție este cu 75% mai mică față de perioada similară a lui 2002, adică 8.716 mc. Este greu de stîrpit dintr-odată fenomenul furtului de lemn, totuși, rezultatele se văd și Direcția Bacău nu mai este cap de afiș în bilanțurile negative ale Regiei pădurilor. Desele controale privind circulația masei lemnoase în zonele sensibile – care acum reprezintă singura modalitate de a stopa afacerile mai puțin legale derulate în suprafețele forestiere retrocedate – au mai pus frîu furturilor. Singurul mod în care pot interveni acum silvicultorii este să controleze intens circulața masei lemnoase, ceea ce și fac, în colaborare cu Poliția și Jandarmeria. Dar asta reduce parțial fenomenul.
Partea proastă este că pădurile care vor intra în prorpietate privată sînt încă obiectul tăierilor ilegale. Un raid în zona Asău ne-a convins de acest lucru. Într-o zonă care se va retroceda a înregistrat un atac cu 12 copaci tăiați. „Noi vrem înapoi pădurea, dar nu distrusă. Dacă ni se dă o costișă goală, ce să facem cu ea? Pînă acum, au făst păduri publice, cum s-a ajuns la defrișarea unor suprafețe?”, spune Neculai Bobeică, unul dintre viitorii proprietari. Resturi de crengi, vîrfuri de arbori arată că ceva nu a fost în regulă în suprafețele ce urmează a fi înapoiate foștilor proprietari sau urmașilor lor. Pe de altă parte, angajații silvici nu pot face imposibilul. Au costatat furturile și le-au raportat. Practic, nu se poate spune cine este vinovat de hăcuirea unor arbori de toată frumusețea din acele zone, ceea ce va crea, cu siguranță, noi conflicte. „Angajații noștri răspund dacă există tăieri despre care nu știu, li se impută conform legii, indiferent ce s-a întîmplat”, spune inginerul-șef al Direcției Silvice. Că lucrurile stau așa o arată și multele procese de imputare a unor pagube constatate chiar cu ani în urmă. Mai-marele silvicultorilor a mai precizat că predarea suprafețelor forestiere către cei îndreptățiți nu se face oricum, ci pe baza unei inspecții de fond. Există o anexă la procesul-verbal de punere în posesie, în care se specifică tot ce se găsește în terenul împădurit. Acolo se menționează arborii, vîrsta lor, cioatele, puieții, tot ce ține de amenajamentul silvic. Dacă viitorul proprietar crede că ce se specifică în acest act nu este corect, îl poate contesta și nu semnează de primire.
Menționăm însă că și localnicii sînt vinovați de unele tăieri ilegale. Chiar în timpul documentării acestui material, oamenii s-au acuzat reciproc de furturi de lemn. Deci cît timp pădurea fost administrată de stat, cam toată lumea a tăiat și nu s-a zupărat nimeni. Acum, cînd fiecare știe cam pe unde primește pădure, își acuză consătenii că i-au hăcuit arborii lui. Aceasta ridică o nouă problemă, cea a pazei pădurilor private. Practic, în acest moment nu există organism care să o poată face, iar omul singur sau cu familia nu poate stăpîni situația în hectare de pădure. În plu, pădurarii au fost în nenumărate rînduri victime ale lotrilor din codri, deși sînt pregătiți și înarmați. au fost tăiați, bătuți, ba chiar împușcați. este greu de crezut că o mic proprietar poate face mai mult. în alte zone ale țării s-au înființat forțe de pază proprii ale celor care au preluat pădurile, dar asta înseamnă unirea proprietarilor și ceva cheltuieli. Este cert că în Bacău așa ceva nu există așa ceva. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns