Intrarea noastră, a românilor, în rândul civilizațiilor capitaliste vest-europene a venit la pachet cu o serie de pseudo-sărbători cu puternic context comercial, precum Haloween ori Sfântul Valentin. Cum era de așteptat, în memoria fragedă a consumatorului autohton au început să se strecoare și alte idei „crețe”, cea mai cârlionțată fiind celebra Black Friday (în limbaj carpato-danubiano-pontic, Vinerea cea Tuciurie), adică o găselniță negustorească prin care să-ți crești vânzările în perioada „moartă” dinaintea Crăciunului. Veți spune: „Ce ai, bre, rumâne? Nu-ți pică bine vreun chilipir, fie el și din negrul început de sfârșit de săptămână?”
Ba da, cum să nu, însă, aidoma celorlalte fenomene spiritual-comerciale cu nume anglo-saxone, și acesta, trecut prin spațiul mioritic, suferă transformări radicale. Pleașca trâmbițată prin toate mijloacele de informare în masă ajunge să fie în cel mai bun caz un fâss de reducere, bașca pus la un produs care demult nu prea mai are căutare pe piață. Puținele chilipiruri în adevăratul sens al cuvântului dispar înainte să ajungă pe raftul buticului, iar serverele magazinelor virtuale care, în alte condiții, duc și mii de consumatori simultan, se blochează inevitabil, punând la grea încercare nervii cumpărătorilor. Dacă mai punem la socoteală și brusca creștere a prețurilor la mărfurile ce urmează să facă parte din multlăudata promoție, vom vedea că negrul ce colorează această zi este luat mai degrabă din buzunarele naivilor care se-așteaptă ca pentru o zi să curgă lapte și miere dinspre mall-uri și supermarket-uri. Atunci, ce mai rămâne? Rămâne un gând sau, mai bine-zis, o dorință: să văd o vineri-neagră la piață, de exemplu, ori la produsele alimentare din galantare.
S-o văd pe țața Floarea, precupeața, strigând din toți rărunchi că, doar în această vineri, cartofi „coastă” cin’zeci de bani kilu, iar la Ioșca, faimoșii mici și cârnați ce fac deliciul grătarelor în orice anotimp, vin la pachet cu fleici și frigărui la preț de oase pentru câini. De fapt, ceea ce va rămâne cu adevărat în urma acestei găselnițe negustorești este o ridicare din umeri ori un comentariu acid strecurat printre dinți, asezonat cu o idee parcă ruptă din Epoca de Aur: „Afară e mai bine!”
Liviu MAFTEI
marea abureala a romanilor de Blak FRIDAY !!!